Evenimente

Oceanul planetar – temperatura, chimia, curentele și viața acestora – este motorul sistemului global care face planeta Pământ favorabilă pentru traiul umanității. Modul în care gestionăm această resursă vitală – este esențial pentru umanitatea în întregime, mai ales drept urmare a schimbărilor climatice la care suntem supuși.

Mai mult de trei bilioane de oameni depind în mod direct de biodiversitatea marină și a coastelor, fapt care a dus la exploatarea peste măsură a 30% dintre rezervele de pește, ceea ce în consecință, duce la incapacitatea acestora de a produce un randament sustenabil. Un alt factor important ține de capacitatea de absorbție a bioxidului de carbon, oceanul planetar absorbind până la 30% din bioxidul de carbon produs de populația globului. Între timp, poluarea marină, care în mare majoritate provine din surse terestre, atinge cote alarmante, preponderent formate din deșeuri de plaste care sunt depistate într-un număr impunător în fiecare kilometru patrat de ocean.

Chiar dacă Republica Moldova nu este o țară maritimă, iar ODD 14 se concentrează la nivel global pe ecosistemele oceanice și maritime, conservarea și utilizarea durabilă a resurselor interne de apă și a ecosistemelor râurilor țării trebuie să fie un pilon important al dezvoltării durabile. Poluarea urbană și industrială a râurilor aduce provocări pentru populația care locuiește în aval, a cărei bunăstare depinde de calitatea apei, inclusiv pentru fermierii care folosesc apa pentru irigare, pescari și femei, antreprenori din domeniul turismului și alții. Două din obiectivele naționale specifice țării sunt recuperarea fâșiilor forestiere protective de pe malul râurilor și a bazinelor acvatice, precum și înțelegerea mai bună și diminuarea impactului antropic asupra biodiversității, cauzat de alterarea cursului apelor. De asemenea, luând în considerație nivelul relativ scăzut al stocului de pește și vulnerabilitatea înaltă a acestuia față de alte riscuri (cum ar fi cele induse de schimbările climatice), Republica Moldova are scopul să prevină pescuitul excesiv și eradicarea pescuitului ilegal, nereglementat și nedeclarat.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

Schimbările climatice, în ultima perioadă, au devenit problema globală primordială, având în vedere faptul că la zi nu există o țară care nu s-ar fi confruntat cu aceasta. Emisiile de gaze cu efect de seră au un nivel cu 50% mai înalt decât nivelul acestora înregistrat în 1990. Încâlzirea globală cauzează modificări de lungă durată a sistemului climatic al planetei, fapt care pune în pericol existența populației dacă nu vor fi întreprinse măsuri imediate.

Având în vedere structura sa economică și trăsăturile sale geografice, Republica Moldova este extrem de vulnerabilă la schimbările climatice. Un aspect cheie este faptul că agricultura oferă mijloace de subzistență pentru mai mult de jumătate de populație, iar sectorul este sub-dezvoltat din punct de vedere tehnologic și nu este suficient de adaptat la riscurile schimbărilor climatice. În acest sens, accentul principal al ODD 13 este pe adaptabilitatea și promovarea rezistenței la schimbările climatice.

Pe lângă faptul că au un impact direct asupra sectorului agricol, schimbările climatice prezintă riscuri pentru calitatea și disponibilitatea apei. Schimbarea climei, de asemenea, majorează riscurile de deces și boli legate de valurile de căldură și inundații. Impactul observabil al schimbării climei de asemenea include reducerea capacității de regenerare a pădurilor, densității copacilor și supraviețuirea speciilor. Se preconizează că incidența mai mare a condițiilor meteorologice extreme și climatice, care atrage pericolele naturale, va spori cererea de resurse energetice și presiunile asupra infrastructurii fizice. La nivel național, riscurile legate de climă sunt bine știute și sunt reflectate în mod adecvat în cadrul național de dezvoltare. Strategia de Adaptare la Schimbările Climatice a fost elaborată să îmbunătățească rezistența la pericolele provocate de condițiile climatice, inclusiv prin reducerea în jumătate a vulnerabilității la schimbările climatice în sectoarele de prioritate inclusiv agricultura, resursele de apă, sănătate, silvicultură, energie și transport. În 2018, guvernul moldovean a aprobat așa numitul program de promovare a „economiei verzi” care prevede, între altele, interzicerea importului de automobile mai vechi de 7 ani, restricționarea circulației autovehiculelor, inclusiv a transportului public mai vechi de 15 ani şi trecerea treptată la transportul ecologic. Adițional, țara are scopul să-și dezvolte cadrul său instituțional în domeniul schimbărilor climatice și să crească gradul de conștientizare al tuturor părților interesate, inclusiv a populației, cu privire la riscurile legate de schimbările climatice și măsurile de adaptare.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

În vederea atingerii obiectivelor stabilite pentru dezvoltarea durabilă, unul dintre factori ar fi reducerea urgentă a amprentei ecologice prin schimbarea modului în care noi producem și consumăm bunuri și resurse. Având în vedere faptul, că domeniul agriculturii înregistrează cel mai mare consum de apă în lume, iar irigarea la momentul de față utilizează aproape 70% din toată apa dulce destunată consumului uman, problema producției și consumului responsabil este foarte actuală.

O altă problemă vizată încadrul acestui ODD, cu un impact major asupra sănătății populației, o reprezintă deșeurile, și gestionarea eficientă a acestora. Conform datelor prezentate în Raportul privind Evaluare Națională a progresului privind implementarea Agendei 2030, în Republica Moldova gestionarea integrată a deșeurilor se află la etapa inițială de dezvoltare. Există multe provocări, inclusiv o infrastructură practic inexistentă sau care nu corespunde cerințelor actuale de protecție a mediului, finanțare insuficientă, un cadru de reglementare subdezvoltat, statistici neconsecvente și volume crescânde de deșeuri generate. În localitățile urbane și mai rar în cele rurale au fost create servicii de gestionare a deșeurilor. Chiar dacă există, aceste servicii nu acoperă toate procesele ciclului de gestionare a deșeurilor. Deseori acestea se limitează la colectare, transportare și depozitare. Regulamentul de eliminare și depozitare a deșeurilor în conformitate cu cerințele de protecție a mediului se află în proces de elaborare, iar depozitarea este realizată în mod clasic, ceea ce creează o sursă majoră de poluare a solului și a apei.

O provocare nu mai puțin importantă pentru sporirea eficienței deșeurilor reciclate și pentru reducerea volumului deșeurilor transportate la depozitul de deșeuri este educarea populației. În prezent, campaniile de sensibilizare a publicului sunt desfășurate de societatea civilă și mai puțin de autorități, motiv pentru care aceste campanii sunt sporadice, iar impactul lor nu satisfice așteptările. O campanie bine structurată pentru toate grupurile țintă din societate desfășurată la nivel național pentru sporirea ponderii deșeurilor recuperate prin reciclare sau pentru energie este esențială în contextual poluării permanente a mediului, unei economii bazate pe consum și cu resurse minerale interne limitate. În sistemul de învățământ școlar, la disciplinele de protecție a mediului sau la unele discipline opționale sunt dezvoltate anumite abilități. În același timp, pentru creșterea responsabilității pentru mediu este necesară o abordare sistemică și constructivă a educației tinerilor, inclusiv îmbunătățirea programelor de învățământ introducând o disciplină de educație pentru dezvoltare durabilă, pregătirea tinerilor pentru provocări de viață noi, precum efectele schimbărilor climatice, efectele poluării, reciclarea, consumul rațional și altele.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

Mai mult de jumătate din populația globului este stabilită în orașe, fie acestea mici sau mari. Potrivit prognozelor UNDP (Programul Națiunilor Unite privind Dezvoltarea) – două treimi din populația globului, până în anul 2050, urmează să se urbanizeze. Acest fenomen, care are intenția de a fi durabil, nu poate fi atins fără transformări semnificative a modului în care noi construim și gestionăm spațiile urbane.

Potrivit datelor prezentate în Raportul de evaluare Națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030, în Republica Moldova, în ianuarie 2019 fondul locativ a constituit 87751300 mii m². Localităților urbane le revin 38697,0 mii m² sau 42,1% din volumul total al fondului locativ, localităților rurale - respectiv 49054,3 mii m² sau 57,9%.

În scopul ameliorării situației privind accesul la locuințe și condiții de locuire a fost lansat programul de stat „Prima Casă” care prevede acordarea unor credite ipotecare pentru salariații angajați în sectorul privat, pentru familiile cu copii, pentru angajații din sectorul public etc. Beneficiar al programului de stat „Prima Casă” poate fi orice cetățean al Republicii Moldova cu vârsta cuprinsă între 18 și 50 de ani la momentul solicitării creditului ipotecar și prevede o serie de facilități, inclusiv compensații bănești pentru persoanele eligibile.

O altă problemă identificată de același Raport, o altă caracteristică a mediului urban ar fi supraaglomerarea. Potrivit acestuia, unul din zece persoane locuiește în locuințe cu mai mult de două persoane într-o cameră. În locuințe supraaglomerate locuiesc preponderant persoanele tinere, care fie că locuiesc împreună cu părinții, fie că arendează locuințe. Supraaglomerarea este mai pronunțată și printre persoanele din quintila cu veniturile cele mai mici. Din motivul prețurilor înalte ale locuințelor, peste 9% din gospodării din mediul urban și 13% gospodării din mun.Chișinău nu dispun de case și apartamente, și locuiesc în locuințe închiriate. De obicei închiriază locuințe familii tinere, preponderent cu copii, care nu au posibilitatea de a procura o locuință, închiriind spații locative mici, cu o odaie. Totodată și proprietarii care oferă în chirie odăi/ locuințe sunt persoane din grupurile vulnerabile, cu venituri reduse, preponderant pensionarii, mamele solitare sau care nu lucrează, pentru care acesta este un supliment la pensia lor sau la salariul mic.

Tinerii sunt preocupați mai ales de lipsa de locuințe accesibile, în special în zonele urbane. Mulți dintre ei nu au venituri constante pentru a-și permite să cumpere locuințe. În „Indicatorul de progress aferent tineretului” pentru anul 2017, Republica Moldova a obținut 4,05 din cele 100 de puncta posibile pentru locuințe accesibile, comparativ cu Belgia, în Georgia cu 55 puncte, Danemarca cu 56,76 puncte și Bulgaria cu 64,86 puncte, cel mai mare punctaj din regiune.

A face orașele durabile înseamnă a crea oportunități de carieră și de afaceri, locuințe sigure și accesibile și construirea de societăți și economii rezistente. Aceasta implică investiții în transportul public, crearea de spații publice verzi și îmbunătățirea planificării și gestionării urbane în moduri participative și incluzive.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

Inegalitatea socială reprezintă un fenomen caracteristic tuturor societăţilor, indiferent de gradul lor de dezvoltare, deoarece averea şi veniturile nu sunt şi nici nu pot fi distribuite în mod egal între membrii acestor societăţi. La fel ca și alte țări, Republica Moldova se confruntă cu inegalitățile, pierzând circa 10,4% din dezvoltarea umană din cauza acestor inegalități, în prezent clasându-se pe locul 107 din 189 de țări și teritorii conform indicelui dezvoltării umane (IDU).

Inegalităţile care persistă se evidențiază, în special, prin fenomenul accesului inegal la bunurile şi serviciile sociale de bază. În acest sens, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, în anul 2018 populaţia în mediul urban a alocat 41,2% din cheltuielile lunare de consum, pe când  în cel rural - 46,6%.

Totodată se remarcă o inegalitate înaltă în ceea ce privește accesibilitatea și utilizarea tehnologiilor informaționale în rândul tinerilor din mediul rural, fenomen care se datoarează preponderent nivelului înalt de sărăcie, care în regiunile rurale este de 7,5 ori mai mare decât în cele urbane. Inegalități vădite în accesul la educație, sănătate și/sau muncă pot fi atestate și în rândul tinerilor de etnie romă, precum și tinerii cu dizabilități. În mare parte, acestea privin atât din steriotipuri, dar și din cauza lipsei unor programe special concepute pentru tinerii cu dizabilități.

Raportul privind EVALUARE NAȚIONALĂ VOLUNTARĂ privind implementarea „Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă” prevede unele acțiuni care ar pute micșora inegalitățile cu care se confruntă Republica Moldova, și anume:

• • Reducerea inegalităților și consolidarea eforturilor de incluziune în sistemul educațional a copiilor cu CES (Cerințe Educaționale Speciale).
  • Asigurarea unui mediu armonios și sigur pentru elevii în instituțiile de învățământ în vederea prevenirii și combaterii fenomenului de discriminare și hărțuire, asigurând că nimeni nu este exclus sau lăsat în urmă.
  • Reducerea inegalităților în câmpul muncii, asigurând că nimeni nu este supus tratamentelor discriminatorii.
  • Reducerea nivelului de sărăcie prin crearea oportunităților de angajare echitabilă și nediscriminatorie în rândul tinerilor din mediul rural și urban.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

Dacă până acum 300 de ani, cuvântul progres aferent tehnicii, științei și societății nici nu exista, acesta a devenit o adevărată emblemă a societății începând cu secolul XX. Dezvoltarea ultra-rapidă a sectorului tehnologic și punerea la dispoziția cetățenilor a celor mai performante tehnologii la prețuri relativ accesibile – cea mai elocventă dovadă a acestui fenomen.

Investițiile în inovație și infrastructură, potrivit surselor oferite de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), sunt cele mai importante motoare în vederea creșterii și dezvoltării economice. Reieșind din faptul, că aproape o jumătate din populația globală locuiește în orașe, transportul public în masă și energia regenerabilă devin factori deosebit de importanți, având în vedere dezvoltarea atât a tehnologiilor de comunicare, cât și a noilor industrii. De asemenea, progresul tehnologic la nivel global reprezință cheia pentru identificarea soluțiilor de durată în vederea confruntării provocărilor din sectorul economic și de mediu, cum ar fi crearea locurilor de muncă sau promovarea eficiențe ienergetice.

În ceea ce privește situația din Republica Moldova, sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor (TIC) este unul din sectoarele prioritare ale economiei, contribuind cu aproximativ 11-12% la PIB. Accesul la Internet în bandă largă, cu viteze mari de transfer de date, devine tot mai accesibil pe tot teritoriul țării. Conform datelor oferite de furnizorii de comunicații electronice mobile, în 2019, numărul total de utilizatori de internet mobil în bandă largă a crescut cu 9,8% până la aproximativ 2 382 000, iar rata de penetrare a serviciilor de acces la internet mobil în bandă largă a crescut cu 9,4 puncte procentuale până la 88,8%.

În vederea realizării unui alt aspect ce ține de implementarea ODD9, a fost pus un accent sporit pe:

• • rețeaua infrastructurii de transport
  • rețeaua de drumuri publice.

Deși rețeaua infrastructurii de transport, potrivit datelor prezentate în Raportul de evaluare Națională a progresului privind implementarea Agendei 2030, este dezvoltată suficient și acoperă întreg teritoriul țîrii, aceasta necesită investiții majore pentru reabilitare și modernizare. Potrivit Raportului Global al Competitivității 2018, Moldova se clasează pe locul 130 în domeniul calității drumurilor și pe locul 79 cu privire la calitatea infrastructurii generale (din totalul de 140 de țări). În termeni de capacitate inovativă, Moldova ocupă locul 105, conform aceluiași raport.

Viziunea Republicii Moldova în domeniul transporturilor este prezentată în Strategia Transport și Logistică pe anii 2013-2022. Obiectivele specifice ale acestei Strategii sunt:

• • crearea unui mediu legal, instituțional și adecvat pentru ca sectorul de transport și logistică să faciliteze dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova;
  • asigurarea unui cadru, care ar permite fiecărui tip de transport să contribuie la dezvoltarea economică a Republicii Moldova, orientată spre dezvoltarea comerțului exterior; și
  • asigurarea transparenței deciziilor cu privire la investițiile și cheltuielile de infrastructură, și stabilirea bazei pentru încheierea unor acorduri cu partenerii externi ai Moldovei, cum ar fi instituțiile financiare internaționale și comunitatea de donatori.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

În ultimii zece ani, economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere de aproximativ 4,5% anual, însă economia nu și-a îmbunătățit capacitatea de creare a locurilor de muncă.

La nivel global situația nu este cu mult mai bună, reieșind din datele prezentate de UNDP (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare). Economia globală continuă să se restabilească în urma crizei economice și a recesiunii globale din 2008. Țările în curs de dezvoltare, de altfel, reprezintă circa 34% din totalul angajărilor. Cu toate acestea, deși economia globală se află încă în proces de recuperare, nu există locuri de muncă suficiente pentru a păstra forța de muncă, care este în continuă creștere.

Piața muncii din Republica Moldova se confruntă, de asemenea, cu provocări multiple, atât din perspectiva cererii cât și a ofertei de muncă. O altă problemă o reprezintă calitatea ocupării locurilor de muncă, nivelul scăzut al productivităţii muncii şi al salariilor, dar și migraţia internaţională a forței de muncă, care a condus la pierderea calificării profesionale, la descalificarea profesioniștilor și la deficite de forță de muncă într-o serie de sectoare.

În sensul eradicării sărăciei pe fundalul ocupării locurilor de muncă existente și crearea altor locuri noi – tinerii din Republica Moldova își au poziția clar definită prin publicația Raportul alternativ al tinerilor privind implementarea ODD. Conform acestei publicații, ponderea mică a tinerilor în totalul populaţiei ocupate este determinată inclusiv de dificultăţile cu care se confruntă aceştia în procesul de angajare, în special din cauza cerinţelor angajatorilor privind experiența în muncă și față de competenţele pe care le deţin, dar și necorespunderea ofertelor de muncă cu așteptările lor. Migrația pe termen lung, de asemenea, este răspândită și în permanentă creștere printre tineri. Totodată, cunoștințele tinerilor nu întotdeauna corespund cu necesitățile pieței de muncă, fapt ce constituie o barieră în angajare. Dacă ne referim la numărul tinerilor plecați la muncă peste hotare, aceștia reprezintă în jur de 14% din totalul tinerilor din Republica Moldova.

Deoarece accentul Agendei 2030 se pune pe oameni, creșterea economică trebuie să fie mai durabilă și mai incluzivă, pentru a genera un impact semnificativ asupra dezvoltării umane, încurajând inovațiile, promovând turismul și facilitând accesul la capital pentru toți. Această viziune este împărtășită în mare măsură de prioritățile politicilor interne cheie. Astfel, Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020” pune un accent deosebit pe dezvoltarea modelului de creștere economică pe o traiectorie sustenabilă, care ar implica o productivitate mai mare, mai multe exporturi, precum și locuri de muncă mai multe și mai bune.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă