Author - daniela

SDG7: Energie accesibilă și curată

Asigurarea durabilității sectorului energetic și combaterea schimbărilor climatice constituie unul din obiectivele politicii de stat în domeniul energetic. Accesul la energie pentru toate păturile sociale – principiul de bază atât în Republica Modlova, cât și pe întreg globul pământesc.

La nivel global, confom datelor prezentate de UNDP (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare), numărul persoanelor care au acces la energie a crescut de la 78% la 90% în perioada anilor 2000-2018. În vederea faptului, că populația globală este în continuă creștere, crește și necesitatea accesului la energie ieftină. Investițiile în energia solară, eoleană și termală, îmbunătățirea productivității energiei, și asigurarea că energia pentru toți este o cerință vitală – este unul dintre acele obiective, care este obligatoriu de a fi atins în vederea realizării Agendei 2030.

Conform datelor prezentate în Raportul alternativ al tinerilor privind implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, eficiența energetică poate fi considerată ca o resursă suplimentară de energie, care este disponibilă local, iar valorificarea potențialului acesteia contribuie la consolidarea securității energetice a țării prin reducerea nivelului de dependență față de sursele străine. În situația Republicii Moldova implementarea proiectelor de eficiență energetică și valorificare a surselor de energie regenerabilă contribuie la diminuarea gradului de dependență energetică a țării și totodată reprezintă aportul național la combaterea schimbărilor climatice.

Reieșind din informațiile prezentate în Publicația Adaptarea Agendei 2030 de Dezvoltare Durabilă la Contextul Republicii Moldova, strategia energetică până în anul 2030 și Programul Național pentru Eficiență Energetică 2011-2020 sunt principalele documente de planificare în Republica Moldova în acest sens. Strategia energetică are mai multe obiective, printre care se numără asigurarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale prin diversifi carea căilor și surselor de aprovizionare, a tipurilor de purtător (gaz convenţional, neconvenţional, gaz natural lichefiat) și prin depozite de stocare, concomitent cu consolidarea rolului Republicii Moldova de culoar de tranzit al gazelor naturale. De asemenea, aceasta prevede consolidarea rolului Republicii Moldova de culoar de tranzit al energiei electrice, prin construcţia unor noi linii de interconexiune, conectarea la sistemul ENTSO-E și consolidarea reţelei interne de transport al energiei electrice.

ODD 7 include doar trei ținte globale ce țin de accesul, eficiența și durabilitatea consumului de energie – care sunt deja parte a cadrului național de dezvoltare strategică:

    1. asigurarea accesului universal la servicii energetice accesibile, sigure și moderne
    2. creșterea semnificativă a ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic global
    3. dublarea ratei globale de îmbunătățire a eficienței energetice.

Având în vedere numărul legăturilor directe, țintele 7.2 și 7.3 sunt de o importanță egală. Totuși, dacă e să considerăm întreaga rețea de ținte ODD, ținta 7.3 are o poziție mai centrală față de celelalte două ținte. Eficiența energetică influențează direct alte 14 ținte, care la rândul lor ating jumătate din ținte, mai ales cele din ODD 6 (apa și condițiile sanitare), ODD 8 (creșterea economică inclusivă și durabilă), ODD 9 (industrie, inovație și infrastructură) și ODD 12 (economia verde). De asemenea, aceasta are o influență directă asupra țintei 13.1 (adaptarea la schimbările climatice).

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

Read more...

Acreditarea Laboratorului de Referință de Mediu din cadrul Agenției de Mediu

Astăzi, 18 martie 2021, Directorul Centrului Național de Acreditare din Republica Moldova MOLDAC a înmânat Certificatul de Acreditare Laboratorului de Referință de Mediu din cadrul Agenției de Mediu - autoritate administrativă subordonată Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, responsabilă de implementarea politicii statului în domeniul protecției mediului.

Problema ecologiei și protecției mediului este și va fi întotdeauna un domeniu foarte important atât pentru țară, cât și pentru întreaga planetă. În acest context le urăm succes și realizări colegilor din cadrul Agenției de Mediu în atingerea scopurilor și obiectivelor propuse pentru protejarea mediului înconjurător și soluționarea problemelor ecologice.

Read more...

SDG6: Apă curată și Igienă

Apa – resursa naturală cea mai importantă, accesul la apă curată și igienă fiind o precondiție pentru o viață sănătoasă.

În comparație cu alte țări din regiune, resursele de apă ale Republicii Moldova sunt relativ limitate, fiind țara cu cel mai mare deficit de apă, fapt datorat de dotarea naturală cu resurse acvatice, vulnerabilitatea țării la schimbările climatice, emigrarea multor cetățeni, urbanizarea, relațiile regionale și starea instituțiilor sale. În pofida progreselor înregistrate de Republica Moldova în ultimii ani, țara are cel mai mare decalaj urban-rural și cel mai mic nivel de acces la serviciile de alimentare cu apă și canalizare din regiunea Dunării.

Țara se confruntă cu numeroase provocări în prestarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare durabile și de calitate pentru toți cetățenii, în special în zonele rurale afectate de declinul demografic. În conformitate cu Strategia de mediu pentru 2014-2023 și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia, în 2023, 80 la suta din populație va avea acces la sistemele și serviciile sigure de aprovizionare cu apă, în timp ce 65% din populație va fi asigurată cu sisteme și servicii de canalizare. Strategia promite, de asemenea, îmbunătățirea calității a cel puțin 50% din apele de suprafață prin implementarea sistemului de management al bazinelor hidrografice. În anul 2012, Republica Moldova și Ucraina au semnat Acordul privind utilizarea durabilă și protecția fluviului Nistru, care a intrat în vigoare în anul 2017, când a fost ratificat de Ucraina. Acest Acord oferă o bază legală pentru o platformă de dialog comună pentru gestionarea integrată a resurselor de apă din bazinul râului Nistru, din care Republica Moldova satisface 83% din toate necesitățile sale de apă, într-un context transfrontalier.

În timp ce au fost înregistrate progrese semnificative la nivel global privind sporirea accesului la apă curată, milioane de oameni – în special cei din regiunile rurale – încă duc lipsă de aceasta. ODD 6 și țintele sale se axează pe furnizarea apei sigure și la prețuri accesibile, precum și sporirea protecției ecosistemelor legate de apă. Obiectivele încorporează, de asemenea, aspectele legate de gestionarea durabilă a resurselor de apă, inclusiv prin cooperare internațională adecvată și prin implicarea comunităților locale și regionale în gestionarea resurselor de apă.

Criza pandemică COVID-19 a demonstrat încă odată necesitatea critică a sanitației, igienei adecvate și accesul la apă potabilă/curată în vederea prevenirii răspândirii infecției. Conform Organizațeii Mondiale a Sănătății, spălatul frecvent pe mâini este una dintre modalitățile de reducere a răspândirii patogenilor și prevenirii infecțiilor, inclusiv a virusului SARS-CoV-2.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

Read more...

SDG5: Egalitate de gen

Egalitatea de gen – nu doar un drept fundamental al omului, ci un temei pentru o societate pașnică, prosperă și sustenabilă.

Prin definiție, egalitatea de gen  este atunci când femeile și bărbații se bucură, în aceeași măsură, de bunurile cu valoare socială, de oportunități, de resurse și recompense. Scopul nu este ca femeile și bărbații să devină la fel, dar ca posibilitățile și șansele lor de viață să devină și să rămână egale.

În ultimile decenii, conform datelor prezentate de Organizația Națiunilor Unite, au fost înregistrate progrese semnificative la nivel global în vederea atingerii acestui obiectiv: mai multe fete frecventează școala, mai puține fete sunt forțate să se căsătoreasscă la vârstă fragedă, mai multe femei sunt prezente în Parlament și în funcții de conducere, iar legislația a fost revizuită astfel, încât să susțină egalitatea de gen.

În pofida acestor realizări, rămân multe provocări la acest capitol: legi discriminatorii, femei care continue a fi nereprezentate la toate nivelele politice, fete și femei care îndură violență fizică sau sexuală.

În sensul ODD 5, autoritățile Republicii Moldova au elaborat și aprobat mai multe documente de politici. Printre acestea se numără: Strategia pentru asigurarea egalității între femei și bărbați pe anii 2017-2021, Strategia națională cu privire la prevenirea și combaterea violenței față de femei și violenței în familie pentru perioada 2018-2023, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea traficului de ființe umane pentru perioada 2018-2023, precum și alte strategii sectoriale (sănătate, ocuparea forței de muncă, protecția socială, securitate, protecția copilului, etc.). Începând cu anul 2018, Guvernul implementează Programul Național de Implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind Femeile, Pacea și Securitatea pentru anii 2018-2021. În ultimii cinci ani, cu sprijinul societății civile și ai partenerilor de dezvoltare externă, au fost operate mai multe modificări legislative importate, menite să promoveze egalitatea de gen. Printre acestea se numără:

    • introducerea concediului de paternitate de 14 zile;
    • interzicerea limbajului și publicității sexiste;
    • introducerea cotei de 40% dintre femei și bărbați în procesul de elaborare a listelor de candidați pentru toate alegerile;
    • prevederi ce țin de finanțarea partidelor politice în funcție de modul în care asigură egalitatea de gen, cât și pentru promovarea egalității de gen.

Stereotipurile și prejudecățile, sunt principalele cauze ce influențează viața de zi cu zi, a ambelor sexe. Nu de puține ori, ele crează bariere în propria afirmare, comunicare, cunoaștere, acceptarea propriei sale personalități și a celor din jur.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

Read more...

SDG4: Educație de calitate

Știm cu toții că unul dintre pilonii de bază ai oricărei structuri sociale îl reprezintă educația, fără de care o societate nu poate fi nici sigură, nici sănătoasă și nici prosperă. Și totuși, sistemul educațional din țara noastră este departe de a fi unul eficient. Moldova încă se confruntă cu provocări semnificative, deoarece nu toți elevii sunt înmatriculați în învățământul obligatoriu, în special cei din păturile vulnerabile.

La nivel global, ultima decadă a înregistrat un progres major în cazul creșterii accesului la educație și înmatriculare în școli la diferite nivele, cl mai mult în rândul fetelor. Cu toate acestea, aproape 260 milioane de copii au rămas neșcoliți în 2018 – aorpoate 1/5 din populația globală a acestei grupe de vârstă.

Pentru Republica Moldova, capitalul uman reprezintă resursa de bază a dezvoltării pe termen lung. Potrivit Raportului de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030, angajamentul âîrii, în contextul ODD4, reprezintă înțelegerea că educația trebuie considerată o prioritate absolută. Potrivit datelor prezentate în Raport, accesibilitatea școlilor în țară a crescut recent, însă mulți copii, adolescenți și tineri cu dizabilități încă se confruntă cu probleme și bariere considerabile în accesarea educației, din varii moive:

    • clădirile școlilor nu au rampe de acces,
    • din motivul funcționării sistemului de cabinete – nu este asigurată urcarea la etaj,
    • spațiile auxiliare nu sunt adaptate,

Totodată conform datelor Biroului Național de Statistică din 2019 prezentate în Raportului privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea acestora cu ODD, ponderea elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități încadrați în instituții de învăţământ cu destinație generală este în creștere. Astfel, în anul de studii 2018/19 în instituțiile de învățământ din țară au fost înscriși 10269 elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, inclusiv 9560 elevi încadrați în instituțiile de învățământ general și 709 elevi – în școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.

O parte semnificativă a tinerilor nu au acces la studii post gimnaziale. Aproximativ 21% din tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, cu nivel de educație elementar (scăzut), părăsesc timpuriu sistemul educațional. Această pondere a rămas neschimbată comparativ cu anul 2010. În ultimii ani, ponderea bărbaților din această grupă este în ușoară scădere, iar ponderea femeilor este în ușoară creștere. Pentru a preveni acest fenomen, este important ca răspunsul de politici să fie unul adecvat și să se plieze pe nevoile specifice ale tinerilor bărbați și femei, inclusiv ai celor din zonele rurale și urbane.

În contextul ODD4, autoritățile naționale din Republica Moldova își asumă o viziune destul de ambițioasă. Aceasta vizează oferirea oportunităților tuturor oamenilor de a-și dezvolta, de la vârstă fragedă și pe tot parcursul vieții, cunoștințe, abilități și competențe necesare pentru a-și valorifica cât mai bine potențialul atât în viața personală, cât și în cea profesională, precum și pentru a se adapta cât mai ușor la imperativele timpului, în special la cele ce țin de dezvoltarea durabilă.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

Read more...

SDG3: Sănătate și bunăstare

Un impact esențiat în aspectele legate de dezvoltare durabilă îl are sănătatea – fenomen demonstrat inclusiv în perioada pandemiei COVID-19, care într-o perioadă scurtă de timp a răspândit suferință, destabilizare a economiei globale și deces a milioane de oameni. Țintele ODD 3 se referă atât la aspecte specifi ce legate de mortalitatea infantilă și maternă, precum și la problemele fundamentale, cum ar fi epidemii datorate bolilor transmisibile, prevenirea bolilor netransmisibile, accesul universal la serviciile de sănătate, promovarea sănătății mintale, a modului de viață sănătos, controlul asupra alcoolului și a drogurilor. Acestea sunt probleme cu care se confruntă fi ecare societate, indiferent de stadiul de dezvoltare, doar intensitatea problemelor poate varia.

Înainte de instituirea crizei pandemice, a fost atins un progres impunător privind îmbunătățirea sănătății oamenilor din întreaga lume. Au fost făcuți pași semnificativi în ceea privește sporirea speranței la viață și reducerea unor factori ”ucigași” asociați. Acum, progresele impresionante din ultimii ani – scăderea ratei mortalității infantile și materne, schimbarea valului HIV/SIDA și reducerea la jumătate a deceselor cauzate de malarie - sunt amenințate și ne confruntăm cu posibilele retrocedări alarmante, nu doar din cauza bolii în sine, ci și din motivul pauzelor în campaniile de vaccinare.

În Moldova, ODD3 de pe Agenda 2030 are scopul să reducă riscurile legate de sănătate prin oferirea accesului mai larg la serviciile de sănătate, inclusiv accesul la serviciile de bază de calitate și un acces mai larg la medicamente și vaccinuri sigure, efective, de calitate și accesibile. O populație sănătoasă este condiția necesară pentru un capital uman productiv și prin urmare, pentru dezvoltarea social-economică a țării. Moldova a înregistrat un progres semnificativ în ce privește reducerea ratei mortalității materne și în special, a ratei mortalității nou-născuților și copiilor sub vârsta de cinci ani în ultimul deceniu. Cu toate acestea, Moldova se confruntă în prezent cu provocări semnificative legate de incidența majorată a bolilor transmisibile și netransmisibile.

Un factor important în atingerea ODD3 la nivel globar mizează pe starea de sănătate a tinerilor. Alimentația necorespunzătoare, stilul de viață sedentar, fumatul, consumul de alcool și dependența de droguri – reprezintă cele mai grave cauze de compromitere a sănătății tinerilor atât îm Republica Moldova, cât și la nivel global. Chiar dacă statisticile naționale nu prezintă date dezagregate cu privire la consumul de alcool sau tutun, trebuie de remarcat că acest fenomen este foarte răspândit în rândul tinerilor.Conform studiului prezentat în Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, există un procent impunător de tineri care încep consumul de alcool până la vârsta de 15 ani, iar mai mult de jumătate dintre adolescenți cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 ani nu cunosc despre modalitățile de transmitere a virusului HIV, precum și despre modalitățile de protejare împotriva infectării cu acesta.

Cu toate acestea, Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030 prezintă o serie de măsuri întreprinse la nivel național privind imlpementarea ODD3. Inclusiv, acest Raport conține o descriere desfășurată a acțiunilor întreprinse la nivel de stat odată cu insituirea crizei în sănătatea publică cauzată de răspândirea virusului SARS-CoV-2.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

Read more...

SDG2: Zero foame

Conform datelor statistice prezentate de Organizația Națiunilor Unite, după decenii de declin constant, numărul persoanelor care suferă foame (măsurată de prevalența malnutriției) a început să crească ușor din 2015. Estimările curente arată că apropae 690 milioane de oameni suferă foame, adică 8,9% prin populația globului.

În viziunea Programului Global de alimentare (World Food Programme) al Națiunilor Unite, ar fi 5 etape pentru a atinge ODD2:

    1. Put the furthest behind first – extinderea schemelor de protecție socială pentru cei mai vulnerabili
    2. Pave the road from farm to market – asigurarea inovării și investițiilor în crearea lanțurilor de aprovizionare eficiente, în vederea dezvoltării piețelor durabile.
    3. Reduce food waste – crearea premizelor pentru reducerea pierderii alimentelor.
    4. Encourage a sustainable variety of crops – educarea comunității privind importanța nutrițională de a consuma o varietate largă de culturi
    5. Make nutrition a priority, starting with a child’s first 1000 days – asigurarea copiilor nou-născuți și a mamelor cu acces la produsele alimentare necesare.

Populația Republicii Moldova nu se confruntă cu foametea conform definiției sale tradiționale. Prin urmare, atât strategia pe termen lung „Moldova 2020”, precum și strategiile sectoriale nu fac referințe la eradicarea foametei. Cu toate acestea, ODD2 la nivel mondial este foarte complex, iar cele cinci ținte leagă foamea de mai multe aspecte cum ar fi siguranța alimentară, malnutriția, productivitatea în sectorul agricol, ocuparea forței de muncă în sectorul agricol, sistemele de producție alimentară durabilă, agricultura ecologică adaptată la schimbările climaterice, etc. Unele dintre aceste probleme sunt cu siguranță importante pentru Republica Moldova.

Conform datelor prezentate în cadrul Raportului alternativ al tinerilor cu privire la implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în Republica Moldova, sărăcia alimentară este o problemă care afectează copiii și tinerii din familiile social-vulnerabile cu venituri mici, aflate în extremă sărăcie. Necătând la programele de stat ce vin să susțină familiile vulnerabile, de multe ori ajutorul social ca prestație financiară nu își atinge obiectivul pe motiv că beneficiarii acestora le cheltuie irațional. Această situație evident că afectează copii și tinerii din familiile social-vulnerabile care sunt în imposibilitate de a se hrăni din lipsa resurselor financiare precum și a suportului prin programele de stat, cum ar fi inexistența cantinelor sociale.

Cu toate acestea, deși începând cu anul 2017 la nivel global existau 821 milioane de oameni subnitriți cronic, COVID-19 a expus și mai mult punctele slabe ale lanțurilor globale de aprovizionare cu alimente, necîtând la asistențele umanitare furnizate.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

Read more...

Desfășurarea celui de-al VII-lea Congres Rus al Experților pentru Acreditare

Pe parcursul întregii zile de astăzi, 11 februarie 2021, a avut loc cel de-al VII-lea congres rus al experților în domeniul acreditării din întreaga lume – activitate organizată și desfășurată de Serviciul Federal pentru Acreditare Russaccreditation.

Evenimentul s-a desfășurat în regim de transmisiune live, și a întrunit experții din înteaga lume în jurul unei mese rotunde, cu scopul de formare a infrastructurii de încredere, menținere a competenței experților în domeniul acreditării, dar și cu scopul dezvoltării subiectelor ce țin de activitatea comunității experților în domeniu.

Congresul a întrunit zece speak-eri din întreaga lume, printre care și Directorul Centrului Național de Acreditare, dna Eugenia SPOIALĂ. Programul ședinței respective poate fi vizualizat aici.

Read more...

SDG1: Fără sărăcie

Primul Obiectiv de Dezvoltare Durabilă ține de ”Eradierea sărăciei în toate formele sale și în orice context”, atingerea căruia poate fi realizată prin prisma implementării programelor și măsurilor de protecție socială adecvate la nivel național. Agenda 2030 prevede că, aceasta reprezintă cea mai importantă provocare globală, dar și o cerință indispensabilă pentru o dezvoltare durabilă.

Chiar și înainte de pandemie exista riscul ca acest obiectiv să nu fie realizabil până în 2030. Pandemia a readus zeci de milioane de oameni în pragul sărăciei extreme, necătând la progresele semnificative care au fost înregistrate până acum. Conform datelor prezentate de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), progresele economice rapide din India și China au eradicat sărăcia din mii de familii, însă conform datelor din 2015, aproximativ 736 milioane de oameni rămân a trăi zilnic cu $1,9 pe zi.

Un studiu efectuat de Consiliul Național al Tineretului din Moldova, publicat în 2020 în Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, arată că rata sărăciei în Republica Moldova este în continuă scădere, însă ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie este destul de semnificativă, cei mai expuși fiind copiii, vârstnicii și adulții cu dezabilități. Veniturile joase și riscurile sporite de sărăcie sunt cauzate de oportunități economice limitate, care împiedică populația, în special grupurile vulnerabile, să-și atingă aspirațiile profesionale. În același timp, sărăcia, după cum este abordată în Agenda globală, nu se referă doar la sărăcia monetară, dar și la accesul la serviciile de bază, la drepturi și oportunități egale și incluziunea socială.

Conform datelor prezentate în Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030, în Republica Moldova, procentul populației cu un venit sub 5,50 USD pe zi (ajustat la paritatea puterii de cumpărare) a scăzut de la 29% în 2010 la 13,3% în 2018, în timp ce venitul real (ajustat la inflație) al celor mai sărace 20% din gospodării a crescut cu 38% între 2010 și 2018. În același raport, este menționat că ”Pentru realizarea angajamentelor din cadrul Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 cu privire la reducerea sărăciei și asigurarea unei bunăstări incluzive, autoritățile își propun o abordare mai comprehensivă. Aceasta se va baza, pe lângă oferirea prestațiilor sociale, pe împuternicirea și impulsionarea acumulării de venituri din surse durabile - activitatea salarială și cea economică. În acest sens, politicile publice vor încuraja oamenii, în special categoriile vulnerabile, să își realizeze aspirațiile profesionale atât în calitate de angajați, cât și în calitate de angajatori, ceea ce va duce la dezvoltarea unei economii robuste, incluzive și prospere”.

Read more...

Primul Laborator de Încercări din sectorul privat, acreditat în domeniul testării probelor de apă de suprafață și uzate

La 22 decembrie 2020, Centrul Național de Acreditare MOLDAC, în persoana dnei Eugenia Spoială, a luat Decizia de acordare a acreditării Laboratorului de Încercări ”Investigații de Mediu” - laborator din sectorul privat, domeniul de acreditare a căruia se referă la diferite tipuri de încercări în domeniul ape de suprafață și ape uzate.

Reiterăm faptul, că acesta este primul laborator din sectorul privat, acreditat pentru acest domeniu.

Read more...