Evenimente

Nu putem spera la o dezvoltare durabilă, fără pace, stabilitate, drepturi ale oamenilor și guvernare efectivă bazată pe regula legislativă. Populația globului pământesc este încă prea departe de a atinge acest obiectiv, nacătând la progresele semnificative înregistrate în ultimii ani în acest sens. Unele regiuni trăiesc în pace, siguranță și prosperitate, în timp ce altele se regăsesc într-un cerc nesfârșit de violență și conflict.

Guvernarea eficientă este o precondiție importantă pentru implementarea unei reforme sectoriale și realizarea angajamentelor importante în baza ODD. Totuși, autoritățile publice ale Republicii Moldova se confruntă cu o situație dificilă, deoarece serviciul public nu este întotdeauna atractiv și nu oferă motivație profesioniștilor onești și eficienți – ceea ce rezultă în fluctuația mare a personalului și pierderea memoriei instituționale și a capacităților personalului, funcții suprapuse și responsabilități care nu întotdeauna sunt acoperite de personalul disponibil.

O mare parte din țintele celui de-al 16-lea ODD sunt corelate cu prioritățile naționale de politici, întrucât justiția, corupția și administrația publică sunt printre cele mai mari provocări și, în același timp, priorități ale Guvernului. Pe măsură ce obiectivul reflectă o gamă largă de probleme, cum ar fi violența, accesul la justiție, corupția, fluxurile de arme, procesul de luare a deciziilor, accesul la informație, domeniile de politici, autoritățile responsabile și documentele de politici sunt diverse.

Scopul principal al acestui obiectiv, este de a reduce violența în toate formele ei, și de a lucra în comun cu toate instituțiile de guvernare din lume și comunitățile acestora, în vederea terminării conflictelor și a insecurității. Promovarea legii și a drepturilor omului sunt cheile acestui proces, acestea fiind premergătoare în cazul comunităților pașnice și armonioase.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

Viața oamenilor depinde de pământ la fel de mult precum oceanul, facilitând dezvoltarea și viața. Plantele asigură 80 de procente din produsele alimentare destinate umanității, or umanitatea se bazează pe agricultură, care reprezintă cea mai importantă resursă economică.

Atât la nivel global, cât și național, ODD 15 pune accentul pe utilizarea durabilă (inclusiv restabilirea) resurselor de pământ și prevenirea degradării solului, protejarea ecosistemelor de apă proaspătă din țară, conservarea, reabilitarea pădurilor (inclusiv prin majorarea împăduririi și reîmpăduririi), conservarea biodiversității, eliminarea braconajului și integrarea valorilor biodiversității și ecosistemelor în politicile de la toate nivelele. Moldova a adoptat multe strategii în acest domeniu, având provocarea de a adopta o abordare cât mai integrată și să securizeze resursele financiare necesare pentru restaurarea și conservarea resurselor ecosistemelor terestre.

Provocările specifice sunt legate de gestionarea pădurilor și a zonelor protejate, finanțarea insuficientă, care împiedică concentrarea pe protejarea pădurilor și extinderea suprafețelor împădurite, motiv pentru care acestea sunt văzute ca surse de venit, în mare parte prin tăierea copacilor, iar reforma instituțională întârzie. ODD 15 țintește ecosistemele care sunt extrem de relevante pentru Republica Moldova, inclusiv pădurile și solul. Cota regiunilor împădurite din teritoriul total al țării – aproximativ 11% - este neobișnuit de mică în comparație cu ratele continentale (aproximativ 40%) și este sub limita critică de 15% necesară pentru asigurarea unui nivel minim de servicii de mediu bazate pe silvicultură. Schimbările climatice aduc provocări semnificative dezvoltării durabile a ecosistemelor bazate pe păduri; totuși, provocările produse de om sunt mult mai semnificative. Degradarea solului este o altă provocare care afectează productivitatea sectorului agricol. Timp de mai multe decenii, Moldova experimentează o deșertificare lentă din cauza investițiilor insuficiente în restabilirea terenurilor degradate. În prezent, peste 860.000 de hectare de pământ (mai mult de 40% de pământ agricol din țară) sunt expuse eroziunii de diverse grade. Aceasta cauzează o scădere semnificativă a producției agricole.

Cu toate acestea, principala provocare pentru atingerea obiectivelor propuse de protecție a mediului este lipsa finanțării. Fondurile alocate anual din bugetul național sunt semnificativ mai mici decât necesitățile, care conform strategiilor și programelor sectoriale sunt estimate la sute de milioane de euro. Astfel, finanțarea acestui sector ar trebui reevaluată, iar alocațiile bugetare ar trebui simplificate, astfel încât sursele financiare să fie utilizate transparent și în conformitate cu prioritățile stabilite în documentele de politici.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

Oceanul planetar – temperatura, chimia, curentele și viața acestora – este motorul sistemului global care face planeta Pământ favorabilă pentru traiul umanității. Modul în care gestionăm această resursă vitală – este esențial pentru umanitatea în întregime, mai ales drept urmare a schimbărilor climatice la care suntem supuși.

Mai mult de trei bilioane de oameni depind în mod direct de biodiversitatea marină și a coastelor, fapt care a dus la exploatarea peste măsură a 30% dintre rezervele de pește, ceea ce în consecință, duce la incapacitatea acestora de a produce un randament sustenabil. Un alt factor important ține de capacitatea de absorbție a bioxidului de carbon, oceanul planetar absorbind până la 30% din bioxidul de carbon produs de populația globului. Între timp, poluarea marină, care în mare majoritate provine din surse terestre, atinge cote alarmante, preponderent formate din deșeuri de plaste care sunt depistate într-un număr impunător în fiecare kilometru patrat de ocean.

Chiar dacă Republica Moldova nu este o țară maritimă, iar ODD 14 se concentrează la nivel global pe ecosistemele oceanice și maritime, conservarea și utilizarea durabilă a resurselor interne de apă și a ecosistemelor râurilor țării trebuie să fie un pilon important al dezvoltării durabile. Poluarea urbană și industrială a râurilor aduce provocări pentru populația care locuiește în aval, a cărei bunăstare depinde de calitatea apei, inclusiv pentru fermierii care folosesc apa pentru irigare, pescari și femei, antreprenori din domeniul turismului și alții. Două din obiectivele naționale specifice țării sunt recuperarea fâșiilor forestiere protective de pe malul râurilor și a bazinelor acvatice, precum și înțelegerea mai bună și diminuarea impactului antropic asupra biodiversității, cauzat de alterarea cursului apelor. De asemenea, luând în considerație nivelul relativ scăzut al stocului de pește și vulnerabilitatea înaltă a acestuia față de alte riscuri (cum ar fi cele induse de schimbările climatice), Republica Moldova are scopul să prevină pescuitul excesiv și eradicarea pescuitului ilegal, nereglementat și nedeclarat.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

Schimbările climatice, în ultima perioadă, au devenit problema globală primordială, având în vedere faptul că la zi nu există o țară care nu s-ar fi confruntat cu aceasta. Emisiile de gaze cu efect de seră au un nivel cu 50% mai înalt decât nivelul acestora înregistrat în 1990. Încâlzirea globală cauzează modificări de lungă durată a sistemului climatic al planetei, fapt care pune în pericol existența populației dacă nu vor fi întreprinse măsuri imediate.

Având în vedere structura sa economică și trăsăturile sale geografice, Republica Moldova este extrem de vulnerabilă la schimbările climatice. Un aspect cheie este faptul că agricultura oferă mijloace de subzistență pentru mai mult de jumătate de populație, iar sectorul este sub-dezvoltat din punct de vedere tehnologic și nu este suficient de adaptat la riscurile schimbărilor climatice. În acest sens, accentul principal al ODD 13 este pe adaptabilitatea și promovarea rezistenței la schimbările climatice.

Pe lângă faptul că au un impact direct asupra sectorului agricol, schimbările climatice prezintă riscuri pentru calitatea și disponibilitatea apei. Schimbarea climei, de asemenea, majorează riscurile de deces și boli legate de valurile de căldură și inundații. Impactul observabil al schimbării climei de asemenea include reducerea capacității de regenerare a pădurilor, densității copacilor și supraviețuirea speciilor. Se preconizează că incidența mai mare a condițiilor meteorologice extreme și climatice, care atrage pericolele naturale, va spori cererea de resurse energetice și presiunile asupra infrastructurii fizice. La nivel național, riscurile legate de climă sunt bine știute și sunt reflectate în mod adecvat în cadrul național de dezvoltare. Strategia de Adaptare la Schimbările Climatice a fost elaborată să îmbunătățească rezistența la pericolele provocate de condițiile climatice, inclusiv prin reducerea în jumătate a vulnerabilității la schimbările climatice în sectoarele de prioritate inclusiv agricultura, resursele de apă, sănătate, silvicultură, energie și transport. În 2018, guvernul moldovean a aprobat așa numitul program de promovare a „economiei verzi” care prevede, între altele, interzicerea importului de automobile mai vechi de 7 ani, restricționarea circulației autovehiculelor, inclusiv a transportului public mai vechi de 15 ani şi trecerea treptată la transportul ecologic. Adițional, țara are scopul să-și dezvolte cadrul său instituțional în domeniul schimbărilor climatice și să crească gradul de conștientizare al tuturor părților interesate, inclusiv a populației, cu privire la riscurile legate de schimbările climatice și măsurile de adaptare.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

În vederea atingerii obiectivelor stabilite pentru dezvoltarea durabilă, unul dintre factori ar fi reducerea urgentă a amprentei ecologice prin schimbarea modului în care noi producem și consumăm bunuri și resurse. Având în vedere faptul, că domeniul agriculturii înregistrează cel mai mare consum de apă în lume, iar irigarea la momentul de față utilizează aproape 70% din toată apa dulce destunată consumului uman, problema producției și consumului responsabil este foarte actuală.

O altă problemă vizată încadrul acestui ODD, cu un impact major asupra sănătății populației, o reprezintă deșeurile, și gestionarea eficientă a acestora. Conform datelor prezentate în Raportul privind Evaluare Națională a progresului privind implementarea Agendei 2030, în Republica Moldova gestionarea integrată a deșeurilor se află la etapa inițială de dezvoltare. Există multe provocări, inclusiv o infrastructură practic inexistentă sau care nu corespunde cerințelor actuale de protecție a mediului, finanțare insuficientă, un cadru de reglementare subdezvoltat, statistici neconsecvente și volume crescânde de deșeuri generate. În localitățile urbane și mai rar în cele rurale au fost create servicii de gestionare a deșeurilor. Chiar dacă există, aceste servicii nu acoperă toate procesele ciclului de gestionare a deșeurilor. Deseori acestea se limitează la colectare, transportare și depozitare. Regulamentul de eliminare și depozitare a deșeurilor în conformitate cu cerințele de protecție a mediului se află în proces de elaborare, iar depozitarea este realizată în mod clasic, ceea ce creează o sursă majoră de poluare a solului și a apei.

O provocare nu mai puțin importantă pentru sporirea eficienței deșeurilor reciclate și pentru reducerea volumului deșeurilor transportate la depozitul de deșeuri este educarea populației. În prezent, campaniile de sensibilizare a publicului sunt desfășurate de societatea civilă și mai puțin de autorități, motiv pentru care aceste campanii sunt sporadice, iar impactul lor nu satisfice așteptările. O campanie bine structurată pentru toate grupurile țintă din societate desfășurată la nivel național pentru sporirea ponderii deșeurilor recuperate prin reciclare sau pentru energie este esențială în contextual poluării permanente a mediului, unei economii bazate pe consum și cu resurse minerale interne limitate. În sistemul de învățământ școlar, la disciplinele de protecție a mediului sau la unele discipline opționale sunt dezvoltate anumite abilități. În același timp, pentru creșterea responsabilității pentru mediu este necesară o abordare sistemică și constructivă a educației tinerilor, inclusiv îmbunătățirea programelor de învățământ introducând o disciplină de educație pentru dezvoltare durabilă, pregătirea tinerilor pentru provocări de viață noi, precum efectele schimbărilor climatice, efectele poluării, reciclarea, consumul rațional și altele.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

Mai mult de jumătate din populația globului este stabilită în orașe, fie acestea mici sau mari. Potrivit prognozelor UNDP (Programul Națiunilor Unite privind Dezvoltarea) – două treimi din populația globului, până în anul 2050, urmează să se urbanizeze. Acest fenomen, care are intenția de a fi durabil, nu poate fi atins fără transformări semnificative a modului în care noi construim și gestionăm spațiile urbane.

Potrivit datelor prezentate în Raportul de evaluare Națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030, în Republica Moldova, în ianuarie 2019 fondul locativ a constituit 87751300 mii m². Localităților urbane le revin 38697,0 mii m² sau 42,1% din volumul total al fondului locativ, localităților rurale - respectiv 49054,3 mii m² sau 57,9%.

În scopul ameliorării situației privind accesul la locuințe și condiții de locuire a fost lansat programul de stat „Prima Casă” care prevede acordarea unor credite ipotecare pentru salariații angajați în sectorul privat, pentru familiile cu copii, pentru angajații din sectorul public etc. Beneficiar al programului de stat „Prima Casă” poate fi orice cetățean al Republicii Moldova cu vârsta cuprinsă între 18 și 50 de ani la momentul solicitării creditului ipotecar și prevede o serie de facilități, inclusiv compensații bănești pentru persoanele eligibile.

O altă problemă identificată de același Raport, o altă caracteristică a mediului urban ar fi supraaglomerarea. Potrivit acestuia, unul din zece persoane locuiește în locuințe cu mai mult de două persoane într-o cameră. În locuințe supraaglomerate locuiesc preponderant persoanele tinere, care fie că locuiesc împreună cu părinții, fie că arendează locuințe. Supraaglomerarea este mai pronunțată și printre persoanele din quintila cu veniturile cele mai mici. Din motivul prețurilor înalte ale locuințelor, peste 9% din gospodării din mediul urban și 13% gospodării din mun.Chișinău nu dispun de case și apartamente, și locuiesc în locuințe închiriate. De obicei închiriază locuințe familii tinere, preponderent cu copii, care nu au posibilitatea de a procura o locuință, închiriind spații locative mici, cu o odaie. Totodată și proprietarii care oferă în chirie odăi/ locuințe sunt persoane din grupurile vulnerabile, cu venituri reduse, preponderant pensionarii, mamele solitare sau care nu lucrează, pentru care acesta este un supliment la pensia lor sau la salariul mic.

Tinerii sunt preocupați mai ales de lipsa de locuințe accesibile, în special în zonele urbane. Mulți dintre ei nu au venituri constante pentru a-și permite să cumpere locuințe. În „Indicatorul de progress aferent tineretului” pentru anul 2017, Republica Moldova a obținut 4,05 din cele 100 de puncta posibile pentru locuințe accesibile, comparativ cu Belgia, în Georgia cu 55 puncte, Danemarca cu 56,76 puncte și Bulgaria cu 64,86 puncte, cel mai mare punctaj din regiune.

A face orașele durabile înseamnă a crea oportunități de carieră și de afaceri, locuințe sigure și accesibile și construirea de societăți și economii rezistente. Aceasta implică investiții în transportul public, crearea de spații publice verzi și îmbunătățirea planificării și gestionării urbane în moduri participative și incluzive.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă