Evenimente

Activitatea Centrului de Instruire MOLDAC

În prima jumătate a lunii aprilie, în cadrul Centrului de Instruire MOLDAC s-au desfășurat două cursuri de instruire pentru reprezentanții Organismelor de Evaluare a Conformității, organizate în baza solicitărilor parvenite în adresa MOLDAC pe parcursul anului 2021:

  1. Curs de instruire pentru reprezentanții Laboratoarelor de Încercări, acreditate conform cerințelor standardului ISO/IEC 17025:2018 (6-8 aprilie 2021).
  2. Curs de instruire pentru reprezentanții Organismelor de Inspecție, acreditate conform cerințelor standardului ISO/IEC 17020:2013 (13-15 aprilie 2021).

Cumulativ, în cadrul instruirilor au participat aproape 60 de persoane, reprezentanți ai 19 OEC.

Read more...

SDG10: Reducerea inegalității

Inegalitatea socială reprezintă un fenomen caracteristic tuturor societăţilor, indiferent de gradul lor de dezvoltare, deoarece averea şi veniturile nu sunt şi nici nu pot fi distribuite în mod egal între membrii acestor societăţi. La fel ca și alte țări, Republica Moldova se confruntă cu inegalitățile, pierzând circa 10,4% din dezvoltarea umană din cauza acestor inegalități, în prezent clasându-se pe locul 107 din 189 de țări și teritorii conform indicelui dezvoltării umane (IDU).

Inegalităţile care persistă se evidențiază, în special, prin fenomenul accesului inegal la bunurile şi serviciile sociale de bază. În acest sens, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, în anul 2018 populaţia în mediul urban a alocat 41,2% din cheltuielile lunare de consum, pe când  în cel rural - 46,6%.

Totodată se remarcă o inegalitate înaltă în ceea ce privește accesibilitatea și utilizarea tehnologiilor informaționale în rândul tinerilor din mediul rural, fenomen care se datoarează preponderent nivelului înalt de sărăcie, care în regiunile rurale este de 7,5 ori mai mare decât în cele urbane. Inegalități vădite în accesul la educație, sănătate și/sau muncă pot fi atestate și în rândul tinerilor de etnie romă, precum și tinerii cu dizabilități. În mare parte, acestea privin atât din steriotipuri, dar și din cauza lipsei unor programe special concepute pentru tinerii cu dizabilități.

Raportul privind EVALUARE NAȚIONALĂ VOLUNTARĂ privind implementarea „Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă” prevede unele acțiuni care ar pute micșora inegalitățile cu care se confruntă Republica Moldova, și anume:

    • Reducerea inegalităților și consolidarea eforturilor de incluziune în sistemul educațional a copiilor cu CES (Cerințe Educaționale Speciale).
    • Asigurarea unui mediu armonios și sigur pentru elevii în instituțiile de învățământ în vederea prevenirii și combaterii fenomenului de discriminare și hărțuire, asigurând că nimeni nu este exclus sau lăsat în urmă.
    • Reducerea inegalităților în câmpul muncii, asigurând că nimeni nu este supus tratamentelor discriminatorii.
    • Reducerea nivelului de sărăcie prin crearea oportunităților de angajare echitabilă și nediscriminatorie în rândul tinerilor din mediul rural și urban.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

Read more...

SDG9: Industrie, Inovație și Infrastructură

Dacă până acum 300 de ani, cuvântul progres aferent tehnicii, științei și societății nici nu exista, acesta a devenit o adevărată emblemă a societății începând cu secolul XX. Dezvoltarea ultra-rapidă a sectorului tehnologic și punerea la dispoziția cetățenilor a celor mai performante tehnologii la prețuri relativ accesibile – cea mai elocventă dovadă a acestui fenomen.

Investițiile în inovație și infrastructură, potrivit surselor oferite de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), sunt cele mai importante motoare în vederea creșterii și dezvoltării economice. Reieșind din faptul, că aproape o jumătate din populația globală locuiește în orașe, transportul public în masă și energia regenerabilă devin factori deosebit de importanți, având în vedere dezvoltarea atât a tehnologiilor de comunicare, cât și a noilor industrii. De asemenea, progresul tehnologic la nivel global reprezință cheia pentru identificarea soluțiilor de durată în vederea confruntării provocărilor din sectorul economic și de mediu, cum ar fi crearea locurilor de muncă sau promovarea eficiențe ienergetice.

În ceea ce privește situația din Republica Moldova, sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor (TIC) este unul din sectoarele prioritare ale economiei, contribuind cu aproximativ 11-12% la PIB. Accesul la Internet în bandă largă, cu viteze mari de transfer de date, devine tot mai accesibil pe tot teritoriul țării. Conform datelor oferite de furnizorii de comunicații electronice mobile, în 2019, numărul total de utilizatori de internet mobil în bandă largă a crescut cu 9,8% până la aproximativ 2 382 000, iar rata de penetrare a serviciilor de acces la internet mobil în bandă largă a crescut cu 9,4 puncte procentuale până la 88,8%.

În vederea realizării unui alt aspect ce ține de implementarea ODD9, a fost pus un accent sporit pe:

    • rețeaua infrastructurii de transport
    • rețeaua de drumuri publice.

Deși rețeaua infrastructurii de transport, potrivit datelor prezentate în Raportul de evaluare Națională a progresului privind implementarea Agendei 2030, este dezvoltată suficient și acoperă întreg teritoriul țîrii, aceasta necesită investiții majore pentru reabilitare și modernizare. Potrivit Raportului Global al Competitivității 2018, Moldova se clasează pe locul 130 în domeniul calității drumurilor și pe locul 79 cu privire la calitatea infrastructurii generale (din totalul de 140 de țări). În termeni de capacitate inovativă, Moldova ocupă locul 105, conform aceluiași raport.

Viziunea Republicii Moldova în domeniul transporturilor este prezentată în Strategia Transport și Logistică pe anii 2013-2022. Obiectivele specifice ale acestei Strategii sunt:

    • crearea unui mediu legal, instituțional și adecvat pentru ca sectorul de transport și logistică să faciliteze dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova;
    • asigurarea unui cadru, care ar permite fiecărui tip de transport să contribuie la dezvoltarea economică a Republicii Moldova, orientată spre dezvoltarea comerțului exterior; și
    • asigurarea transparenței deciziilor cu privire la investițiile și cheltuielile de infrastructură, și stabilirea bazei pentru încheierea unor acorduri cu partenerii externi ai Moldovei, cum ar fi instituțiile financiare internaționale și comunitatea de donatori.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

Read more...

SDG8: Muncă decentă și creștere economică

În ultimii zece ani, economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere de aproximativ 4,5% anual, însă economia nu și-a îmbunătățit capacitatea de creare a locurilor de muncă.

La nivel global situația nu este cu mult mai bună, reieșind din datele prezentate de UNDP (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare). Economia globală continuă să se restabilească în urma crizei economice și a recesiunii globale din 2008. Țările în curs de dezvoltare, de altfel, reprezintă circa 34% din totalul angajărilor. Cu toate acestea, deși economia globală se află încă în proces de recuperare, nu există locuri de muncă suficiente pentru a păstra forța de muncă, care este în continuă creștere.

Piața muncii din Republica Moldova se confruntă, de asemenea, cu provocări multiple, atât din perspectiva cererii cât și a ofertei de muncă. O altă problemă o reprezintă calitatea ocupării locurilor de muncă, nivelul scăzut al productivităţii muncii şi al salariilor, dar și migraţia internaţională a forței de muncă, care a condus la pierderea calificării profesionale, la descalificarea profesioniștilor și la deficite de forță de muncă într-o serie de sectoare.

În sensul eradicării sărăciei pe fundalul ocupării locurilor de muncă existente și crearea altor locuri noi – tinerii din Republica Moldova își au poziția clar definită prin publicația Raportul alternativ al tinerilor privind implementarea ODD. Conform acestei publicații, ponderea mică a tinerilor în totalul populaţiei ocupate este determinată inclusiv de dificultăţile cu care se confruntă aceştia în procesul de angajare, în special din cauza cerinţelor angajatorilor privind experiența în muncă și față de competenţele pe care le deţin, dar și necorespunderea ofertelor de muncă cu așteptările lor. Migrația pe termen lung, de asemenea, este răspândită și în permanentă creștere printre tineri. Totodată, cunoștințele tinerilor nu întotdeauna corespund cu necesitățile pieței de muncă, fapt ce constituie o barieră în angajare. Dacă ne referim la numărul tinerilor plecați la muncă peste hotare, aceștia reprezintă în jur de 14% din totalul tinerilor din Republica Moldova.

Deoarece accentul Agendei 2030 se pune pe oameni, creșterea economică trebuie să fie mai durabilă și mai incluzivă, pentru a genera un impact semnificativ asupra dezvoltării umane, încurajând inovațiile, promovând turismul și facilitând accesul la capital pentru toți. Această viziune este împărtășită în mare măsură de prioritățile politicilor interne cheie. Astfel, Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020” pune un accent deosebit pe dezvoltarea modelului de creștere economică pe o traiectorie sustenabilă, care ar implica o productivitate mai mare, mai multe exporturi, precum și locuri de muncă mai multe și mai bune.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

Read more...

Acreditarea Organismului de Inspecții din cadrul ETALONLAB

La 26 martie curent, Centrul Național de Acreditare din Republica Moldova, a acordat acreditarea inițială la cerințele standardului ISO/IEC 17020:2013 Organismului de Inspecții din cadrul S.R.L. ETALONLAB – domeniul Dispozitive medicale.

Astăzi Directorul MOLDAC, Doamna Eugenia Spoială, a înmânat oficial Certificatul de Acreditare reprezentantului legal al entităților, urând echipei OI o cale plină de succes și realizări în domeniul de activitate.

Read more...

Acreditarea Laboratorului Medical din cadrul SYNEVO

Astăzi a avut loc înmânarea oficială a Certificatului de Acreditare ICS Laboratorul Medical SYNEVO S.R.L. pentru domeniul analize medicale.

În urma unui proces îndelungat și eforturi comune, laboratorul a primit confirmarea îndeplinirii cerințelor prevăzute prin de standarul SM SR EN ISO 15189:2014 și este competent să efectueze analize medicale în domeniile: Hematologie, Biochimie, Imunologie.

Read more...

SDG7: Energie accesibilă și curată

Asigurarea durabilității sectorului energetic și combaterea schimbărilor climatice constituie unul din obiectivele politicii de stat în domeniul energetic. Accesul la energie pentru toate păturile sociale – principiul de bază atât în Republica Modlova, cât și pe întreg globul pământesc.

La nivel global, confom datelor prezentate de UNDP (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare), numărul persoanelor care au acces la energie a crescut de la 78% la 90% în perioada anilor 2000-2018. În vederea faptului, că populația globală este în continuă creștere, crește și necesitatea accesului la energie ieftină. Investițiile în energia solară, eoleană și termală, îmbunătățirea productivității energiei, și asigurarea că energia pentru toți este o cerință vitală – este unul dintre acele obiective, care este obligatoriu de a fi atins în vederea realizării Agendei 2030.

Conform datelor prezentate în Raportul alternativ al tinerilor privind implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, eficiența energetică poate fi considerată ca o resursă suplimentară de energie, care este disponibilă local, iar valorificarea potențialului acesteia contribuie la consolidarea securității energetice a țării prin reducerea nivelului de dependență față de sursele străine. În situația Republicii Moldova implementarea proiectelor de eficiență energetică și valorificare a surselor de energie regenerabilă contribuie la diminuarea gradului de dependență energetică a țării și totodată reprezintă aportul național la combaterea schimbărilor climatice.

Reieșind din informațiile prezentate în Publicația Adaptarea Agendei 2030 de Dezvoltare Durabilă la Contextul Republicii Moldova, strategia energetică până în anul 2030 și Programul Național pentru Eficiență Energetică 2011-2020 sunt principalele documente de planificare în Republica Moldova în acest sens. Strategia energetică are mai multe obiective, printre care se numără asigurarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale prin diversifi carea căilor și surselor de aprovizionare, a tipurilor de purtător (gaz convenţional, neconvenţional, gaz natural lichefiat) și prin depozite de stocare, concomitent cu consolidarea rolului Republicii Moldova de culoar de tranzit al gazelor naturale. De asemenea, aceasta prevede consolidarea rolului Republicii Moldova de culoar de tranzit al energiei electrice, prin construcţia unor noi linii de interconexiune, conectarea la sistemul ENTSO-E și consolidarea reţelei interne de transport al energiei electrice.

ODD 7 include doar trei ținte globale ce țin de accesul, eficiența și durabilitatea consumului de energie – care sunt deja parte a cadrului național de dezvoltare strategică:

    1. asigurarea accesului universal la servicii energetice accesibile, sigure și moderne
    2. creșterea semnificativă a ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic global
    3. dublarea ratei globale de îmbunătățire a eficienței energetice.

Având în vedere numărul legăturilor directe, țintele 7.2 și 7.3 sunt de o importanță egală. Totuși, dacă e să considerăm întreaga rețea de ținte ODD, ținta 7.3 are o poziție mai centrală față de celelalte două ținte. Eficiența energetică influențează direct alte 14 ținte, care la rândul lor ating jumătate din ținte, mai ales cele din ODD 6 (apa și condițiile sanitare), ODD 8 (creșterea economică inclusivă și durabilă), ODD 9 (industrie, inovație și infrastructură) și ODD 12 (economia verde). De asemenea, aceasta are o influență directă asupra țintei 13.1 (adaptarea la schimbările climatice).

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

Read more...

Acreditarea Laboratorului de Referință de Mediu din cadrul Agenției de Mediu

Astăzi, 18 martie 2021, Directorul Centrului Național de Acreditare din Republica Moldova MOLDAC a înmânat Certificatul de Acreditare Laboratorului de Referință de Mediu din cadrul Agenției de Mediu - autoritate administrativă subordonată Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, responsabilă de implementarea politicii statului în domeniul protecției mediului.

Problema ecologiei și protecției mediului este și va fi întotdeauna un domeniu foarte important atât pentru țară, cât și pentru întreaga planetă. În acest context le urăm succes și realizări colegilor din cadrul Agenției de Mediu în atingerea scopurilor și obiectivelor propuse pentru protejarea mediului înconjurător și soluționarea problemelor ecologice.

Read more...

SDG6: Apă curată și Igienă

Apa – resursa naturală cea mai importantă, accesul la apă curată și igienă fiind o precondiție pentru o viață sănătoasă.

În comparație cu alte țări din regiune, resursele de apă ale Republicii Moldova sunt relativ limitate, fiind țara cu cel mai mare deficit de apă, fapt datorat de dotarea naturală cu resurse acvatice, vulnerabilitatea țării la schimbările climatice, emigrarea multor cetățeni, urbanizarea, relațiile regionale și starea instituțiilor sale. În pofida progreselor înregistrate de Republica Moldova în ultimii ani, țara are cel mai mare decalaj urban-rural și cel mai mic nivel de acces la serviciile de alimentare cu apă și canalizare din regiunea Dunării.

Țara se confruntă cu numeroase provocări în prestarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare durabile și de calitate pentru toți cetățenii, în special în zonele rurale afectate de declinul demografic. În conformitate cu Strategia de mediu pentru 2014-2023 și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia, în 2023, 80 la suta din populație va avea acces la sistemele și serviciile sigure de aprovizionare cu apă, în timp ce 65% din populație va fi asigurată cu sisteme și servicii de canalizare. Strategia promite, de asemenea, îmbunătățirea calității a cel puțin 50% din apele de suprafață prin implementarea sistemului de management al bazinelor hidrografice. În anul 2012, Republica Moldova și Ucraina au semnat Acordul privind utilizarea durabilă și protecția fluviului Nistru, care a intrat în vigoare în anul 2017, când a fost ratificat de Ucraina. Acest Acord oferă o bază legală pentru o platformă de dialog comună pentru gestionarea integrată a resurselor de apă din bazinul râului Nistru, din care Republica Moldova satisface 83% din toate necesitățile sale de apă, într-un context transfrontalier.

În timp ce au fost înregistrate progrese semnificative la nivel global privind sporirea accesului la apă curată, milioane de oameni – în special cei din regiunile rurale – încă duc lipsă de aceasta. ODD 6 și țintele sale se axează pe furnizarea apei sigure și la prețuri accesibile, precum și sporirea protecției ecosistemelor legate de apă. Obiectivele încorporează, de asemenea, aspectele legate de gestionarea durabilă a resurselor de apă, inclusiv prin cooperare internațională adecvată și prin implicarea comunităților locale și regionale în gestionarea resurselor de apă.

Criza pandemică COVID-19 a demonstrat încă odată necesitatea critică a sanitației, igienei adecvate și accesul la apă potabilă/curată în vederea prevenirii răspândirii infecției. Conform Organizațeii Mondiale a Sănătății, spălatul frecvent pe mâini este una dintre modalitățile de reducere a răspândirii patogenilor și prevenirii infecțiilor, inclusiv a virusului SARS-CoV-2.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

Read more...

SDG5: Egalitate de gen

Egalitatea de gen – nu doar un drept fundamental al omului, ci un temei pentru o societate pașnică, prosperă și sustenabilă.

Prin definiție, egalitatea de gen  este atunci când femeile și bărbații se bucură, în aceeași măsură, de bunurile cu valoare socială, de oportunități, de resurse și recompense. Scopul nu este ca femeile și bărbații să devină la fel, dar ca posibilitățile și șansele lor de viață să devină și să rămână egale.

În ultimile decenii, conform datelor prezentate de Organizația Națiunilor Unite, au fost înregistrate progrese semnificative la nivel global în vederea atingerii acestui obiectiv: mai multe fete frecventează școala, mai puține fete sunt forțate să se căsătoreasscă la vârstă fragedă, mai multe femei sunt prezente în Parlament și în funcții de conducere, iar legislația a fost revizuită astfel, încât să susțină egalitatea de gen.

În pofida acestor realizări, rămân multe provocări la acest capitol: legi discriminatorii, femei care continue a fi nereprezentate la toate nivelele politice, fete și femei care îndură violență fizică sau sexuală.

În sensul ODD 5, autoritățile Republicii Moldova au elaborat și aprobat mai multe documente de politici. Printre acestea se numără: Strategia pentru asigurarea egalității între femei și bărbați pe anii 2017-2021, Strategia națională cu privire la prevenirea și combaterea violenței față de femei și violenței în familie pentru perioada 2018-2023, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea traficului de ființe umane pentru perioada 2018-2023, precum și alte strategii sectoriale (sănătate, ocuparea forței de muncă, protecția socială, securitate, protecția copilului, etc.). Începând cu anul 2018, Guvernul implementează Programul Național de Implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind Femeile, Pacea și Securitatea pentru anii 2018-2021. În ultimii cinci ani, cu sprijinul societății civile și ai partenerilor de dezvoltare externă, au fost operate mai multe modificări legislative importate, menite să promoveze egalitatea de gen. Printre acestea se numără:

    • introducerea concediului de paternitate de 14 zile;
    • interzicerea limbajului și publicității sexiste;
    • introducerea cotei de 40% dintre femei și bărbați în procesul de elaborare a listelor de candidați pentru toate alegerile;
    • prevederi ce țin de finanțarea partidelor politice în funcție de modul în care asigură egalitatea de gen, cât și pentru promovarea egalității de gen.

Stereotipurile și prejudecățile, sunt principalele cauze ce influențează viața de zi cu zi, a ambelor sexe. Nu de puține ori, ele crează bariere în propria afirmare, comunicare, cunoaștere, acceptarea propriei sale personalități și a celor din jur.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

Read more...