SDG1: Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context

SDG1: Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context

Primul Obiectiv de Dezvoltare Durabilă ține de ”Eradierea sărăciei în toate formele sale și în orice context”, atingerea căruia poate fi realizată prin prisma implementării programelor și măsurilor de protecție socială adecvate la nivel național. Agenda 2030 prevede că, aceasta reprezintă cea mai importantă provocare globală, dar și o cerință indispensabilă pentru o dezvoltare durabilă.

Chiar și înainte de pandemie exista riscul ca acest obiectiv să nu fie realizabil până în 2030. Pandemia a readus zeci de milioane de oameni în pragul sărăciei extreme, necătând la progresele semnificative care au fost înregistrate până acum. Conform datelor prezentate de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), progresele economice rapide din India și China au eradicat sărăcia din mii de familii, însă conform datelor din 2015, aproximativ 736 milioane de oameni rămân a trăi zilnic cu $1,9 pe zi.

Un studiu efectuat de Consiliul Național al Tineretului din Moldova, publicat în 2020 în Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, arată că rata sărăciei în Republica Moldova este în continuă scădere, însă ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie este destul de semnificativă, cei mai expuși fiind copiii, vârstnicii și adulții cu dezabilități. Veniturile joase și riscurile sporite de sărăcie sunt cauzate de oportunități economice limitate, care împiedică populația, în special grupurile vulnerabile, să-și atingă aspirațiile profesionale. În același timp, sărăcia, după cum este abordată în Agenda globală, nu se referă doar la sărăcia monetară, dar și la accesul la serviciile de bază, la drepturi și oportunități egale și incluziunea socială.

Conform datelor prezentate în Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030, în Republica Moldova, procentul populației cu un venit sub 5,50 USD pe zi (ajustat la paritatea puterii de cumpărare) a scăzut de la 29% în 2010 la 13,3% în 2018, în timp ce venitul real (ajustat la inflație) al celor mai sărace 20% din gospodării a crescut cu 38% între 2010 și 2018. În același raport, este menționat că ”Pentru realizarea angajamentelor din cadrul Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 cu privire la reducerea sărăciei și asigurarea unei bunăstări incluzive, autoritățile își propun o abordare mai comprehensivă. Aceasta se va baza, pe lângă oferirea prestațiilor sociale, pe împuternicirea și impulsionarea acumulării de venituri din surse durabile – activitatea salarială și cea economică. În acest sens, politicile publice vor încuraja oamenii, în special categoriile vulnerabile, să își realizeze aspirațiile profesionale atât în calitate de angajați, cât și în calitate de angajatori, ceea ce va duce la dezvoltarea unei economii robuste, incluzive și prospere”.

Share this post