Obiective de Dezvoltare Durabilă

SDG3: Asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă

Un impact esențiat în aspectele legate de dezvoltare durabilă îl are sănătatea – fenomen demonstrat inclusiv în perioada pandemiei COVID-19, care într-o perioadă scurtă de timp a răspândit suferință, destabilizare a economiei globale și deces a milioane de oameni. Țintele ODD 3 se referă atât la aspecte specifi ce legate de mortalitatea infantilă și maternă, precum și la problemele fundamentale, cum ar fi epidemii datorate bolilor transmisibile, prevenirea bolilor netransmisibile, accesul universal la serviciile de sănătate, promovarea sănătății mintale, a modului de viață sănătos, controlul asupra alcoolului și a drogurilor. Acestea sunt probleme cu care se confruntă fi ecare societate, indiferent de stadiul de dezvoltare, doar intensitatea problemelor poate varia.

Înainte de instituirea crizei pandemice, a fost atins un progres impunător privind îmbunătățirea sănătății oamenilor din întreaga lume. Au fost făcuți pași semnificativi în ceea privește sporirea speranței la viață și reducerea unor factori ”ucigași” asociați. Acum, progresele impresionante din ultimii ani – scăderea ratei mortalității infantile și materne, schimbarea valului HIV/SIDA și reducerea la jumătate a deceselor cauzate de malarie - sunt amenințate și ne confruntăm cu posibilele retrocedări alarmante, nu doar din cauza bolii în sine, ci și din motivul pauzelor în campaniile de vaccinare.

În Moldova, ODD3 de pe Agenda 2030 are scopul să reducă riscurile legate de sănătate prin oferirea accesului mai larg la serviciile de sănătate, inclusiv accesul la serviciile de bază de calitate și un acces mai larg la medicamente și vaccinuri sigure, efective, de calitate și accesibile. O populație sănătoasă este condiția necesară pentru un capital uman productiv și prin urmare, pentru dezvoltarea social-economică a țării. Moldova a înregistrat un progres semnificativ în ce privește reducerea ratei mortalității materne și în special, a ratei mortalității nou-născuților și copiilor sub vârsta de cinci ani în ultimul deceniu. Cu toate acestea, Moldova se confruntă în prezent cu provocări semnificative legate de incidența majorată a bolilor transmisibile și netransmisibile.

Un factor important în atingerea ODD3 la nivel globar mizează pe starea de sănătate a tinerilor. Alimentația necorespunzătoare, stilul de viață sedentar, fumatul, consumul de alcool și dependența de droguri – reprezintă cele mai grave cauze de compromitere a sănătății tinerilor atât îm Republica Moldova, cât și la nivel global. Chiar dacă statisticile naționale nu prezintă date dezagregate cu privire la consumul de alcool sau tutun, trebuie de remarcat că acest fenomen este foarte răspândit în rândul tinerilor.Conform studiului prezentat în Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, există un procent impunător de tineri care încep consumul de alcool până la vârsta de 15 ani, iar mai mult de jumătate dintre adolescenți cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 ani nu cunosc despre modalitățile de transmitere a virusului HIV, precum și despre modalitățile de protejare împotriva infectării cu acesta.

Cu toate acestea, Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030 prezintă o serie de măsuri întreprinse la nivel național privind imlpementarea ODD3. Inclusiv, acest Raport conține o descriere desfășurată a acțiunilor întreprinse la nivel de stat odată cu insituirea crizei în sănătatea publică cauzată de răspândirea virusului SARS-CoV-2.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Read more...

SDG2: Eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și promovarea unei agriculturi durabile

Conform datelor statistice prezentate de Organizația Națiunilor Unite, după decenii de declin constant, numărul persoanelor care suferă foame (măsurată de prevalența malnutriției) a început să crească ușor din 2015. Estimările curente arată că apropae 690 milioane de oameni suferă foame, adică 8,9% prin populația globului.

În viziunea Programului Global de alimentare (World Food Programme) al Națiunilor Unite, ar fi 5 etape pentru a atinge ODD2:

    1. Put the furthest behind first – extinderea schemelor de protecție socială pentru cei mai vulnerabili
    2. Pave the road from farm to market – asigurarea inovării și investițiilor în crearea lanțurilor de aprovizionare eficiente, în vederea dezvoltării piețelor durabile.
    3. Reduce food waste – crearea premizelor pentru reducerea pierderii alimentelor.
    4. Encourage a sustainable variety of crops – educarea comunității privind importanța nutrițională de a consuma o varietate largă de culturi
    5. Make nutrition a priority, starting with a child’s first 1000 days – asigurarea copiilor nou-născuți și a mamelor cu acces la produsele alimentare necesare.

Populația Republicii Moldova nu se confruntă cu foametea conform definiției sale tradiționale. Prin urmare, atât strategia pe termen lung „Moldova 2020”, precum și strategiile sectoriale nu fac referințe la eradicarea foametei. Cu toate acestea, ODD2 la nivel mondial este foarte complex, iar cele cinci ținte leagă foamea de mai multe aspecte cum ar fi siguranța alimentară, malnutriția, productivitatea în sectorul agricol, ocuparea forței de muncă în sectorul agricol, sistemele de producție alimentară durabilă, agricultura ecologică adaptată la schimbările climaterice, etc. Unele dintre aceste probleme sunt cu siguranță importante pentru Republica Moldova.

Conform datelor prezentate în cadrul Raportului alternativ al tinerilor cu privire la implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în Republica Moldova, sărăcia alimentară este o problemă care afectează copiii și tinerii din familiile social-vulnerabile cu venituri mici, aflate în extremă sărăcie. Necătând la programele de stat ce vin să susțină familiile vulnerabile, de multe ori ajutorul social ca prestație financiară nu își atinge obiectivul pe motiv că beneficiarii acestora le cheltuie irațional. Această situație evident că afectează copii și tinerii din familiile social-vulnerabile care sunt în imposibilitate de a se hrăni din lipsa resurselor financiare precum și a suportului prin programele de stat, cum ar fi inexistența cantinelor sociale.

Cu toate acestea, deși începând cu anul 2017 la nivel global existau 821 milioane de oameni subnitriți cronic, COVID-19 a expus și mai mult punctele slabe ale lanțurilor globale de aprovizionare cu alimente, necîtând la asistențele umanitare furnizate.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Read more...

SDG1: Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context

Primul Obiectiv de Dezvoltare Durabilă ține de ”Eradierea sărăciei în toate formele sale și în orice context”, atingerea căruia poate fi realizată prin prisma implementării programelor și măsurilor de protecție socială adecvate la nivel național. Agenda 2030 prevede că, aceasta reprezintă cea mai importantă provocare globală, dar și o cerință indispensabilă pentru o dezvoltare durabilă.

Chiar și înainte de pandemie exista riscul ca acest obiectiv să nu fie realizabil până în 2030. Pandemia a readus zeci de milioane de oameni în pragul sărăciei extreme, necătând la progresele semnificative care au fost înregistrate până acum. Conform datelor prezentate de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), progresele economice rapide din India și China au eradicat sărăcia din mii de familii, însă conform datelor din 2015, aproximativ 736 milioane de oameni rămân a trăi zilnic cu $1,9 pe zi.

Un studiu efectuat de Consiliul Național al Tineretului din Moldova, publicat în 2020 în Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, arată că rata sărăciei în Republica Moldova este în continuă scădere, însă ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie este destul de semnificativă, cei mai expuși fiind copiii, vârstnicii și adulții cu dezabilități. Veniturile joase și riscurile sporite de sărăcie sunt cauzate de oportunități economice limitate, care împiedică populația, în special grupurile vulnerabile, să-și atingă aspirațiile profesionale. În același timp, sărăcia, după cum este abordată în Agenda globală, nu se referă doar la sărăcia monetară, dar și la accesul la serviciile de bază, la drepturi și oportunități egale și incluziunea socială.

Conform datelor prezentate în Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030, în Republica Moldova, procentul populației cu un venit sub 5,50 USD pe zi (ajustat la paritatea puterii de cumpărare) a scăzut de la 29% în 2010 la 13,3% în 2018, în timp ce venitul real (ajustat la inflație) al celor mai sărace 20% din gospodării a crescut cu 38% între 2010 și 2018. În același raport, este menționat că ”Pentru realizarea angajamentelor din cadrul Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 cu privire la reducerea sărăciei și asigurarea unei bunăstări incluzive, autoritățile își propun o abordare mai comprehensivă. Aceasta se va baza, pe lângă oferirea prestațiilor sociale, pe împuternicirea și impulsionarea acumulării de venituri din surse durabile - activitatea salarială și cea economică. În acest sens, politicile publice vor încuraja oamenii, în special categoriile vulnerabile, să își realizeze aspirațiile profesionale atât în calitate de angajați, cât și în calitate de angajatori, ceea ce va duce la dezvoltarea unei economii robuste, incluzive și prospere”.

Read more...