SDG2: Zero foame

Conform datelor statistice prezentate de Organizația Națiunilor Unite, după decenii de declin constant, numărul persoanelor care suferă foame (măsurată de prevalența malnutriției) a început să crească ușor din 2015. Estimările curente arată că apropae 690 milioane de oameni suferă foame, adică 8,9% prin populația globului.

În viziunea Programului Global de alimentare (World Food Programme) al Națiunilor Unite, ar fi 5 etape pentru a atinge ODD2:

1. 1. Put the furthest behind first – extinderea schemelor de protecție socială pentru cei mai vulnerabili
   2. Pave the road from farm to market – asigurarea inovării și investițiilor în crearea lanțurilor de aprovizionare eficiente, în vederea dezvoltării piețelor durabile.
   3. Reduce food waste – crearea premizelor pentru reducerea pierderii alimentelor.
   4. Encourage a sustainable variety of crops – educarea comunității privind importanța nutrițională de a consuma o varietate largă de culturi
   5. Make nutrition a priority, starting with a child’s first 1000 days – asigurarea copiilor nou-născuți și a mamelor cu acces la produsele alimentare necesare.

Populația Republicii Moldova nu se confruntă cu foametea conform definiției sale tradiționale. Prin urmare, atât strategia pe termen lung „Moldova 2020”, precum și strategiile sectoriale nu fac referințe la eradicarea foametei. Cu toate acestea, ODD2 la nivel mondial este foarte complex, iar cele cinci ținte leagă foamea de mai multe aspecte cum ar fi siguranța alimentară, malnutriția, productivitatea în sectorul agricol, ocuparea forței de muncă în sectorul agricol, sistemele de producție alimentară durabilă, agricultura ecologică adaptată la schimbările climaterice, etc. Unele dintre aceste probleme sunt cu siguranță importante pentru Republica Moldova.

Conform datelor prezentate în cadrul Raportului alternativ al tinerilor cu privire la implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în Republica Moldova, sărăcia alimentară este o problemă care afectează copiii și tinerii din familiile social-vulnerabile cu venituri mici, aflate în extremă sărăcie. Necătând la programele de stat ce vin să susțină familiile vulnerabile, de multe ori ajutorul social ca prestație financiară nu își atinge obiectivul pe motiv că beneficiarii acestora le cheltuie irațional. Această situație evident că afectează copii și tinerii din familiile social-vulnerabile care sunt în imposibilitate de a se hrăni din lipsa resurselor financiare precum și a suportului prin programele de stat, cum ar fi inexistența cantinelor sociale.

Cu toate acestea, deși începând cu anul 2017 la nivel global existau 821 milioane de oameni subnitriți cronic, COVID-19 a expus și mai mult punctele slabe ale lanțurilor globale de aprovizionare cu alimente, necîtând la asistențele umanitare furnizate.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă