SDG4: Educație de calitate

SDG4: Educație de calitate

Știm cu toții că unul dintre pilonii de bază ai oricărei structuri sociale îl reprezintă educația, fără de care o societate nu poate fi nici sigură, nici sănătoasă și nici prosperă. Și totuși, sistemul educațional din țara noastră este departe de a fi unul eficient. Moldova încă se confruntă cu provocări semnificative, deoarece nu toți elevii sunt înmatriculați în învățământul obligatoriu, în special cei din păturile vulnerabile.

La nivel global, ultima decadă a înregistrat un progres major în cazul creșterii accesului la educație și înmatriculare în școli la diferite nivele, cel mai mult în rândul fetelor. Cu toate acestea, aproape 260 milioane de copii au rămas neșcoliți în 2018 – aorpoate 1/5 din populația globală a acestei grupe de vârstă.

Pentru Republica Moldova, capitalul uman reprezintă resursa de bază a dezvoltării pe termen lung. Potrivit Raportului de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030, angajamentul țării, în contextul ODD4, reprezintă înțelegerea că educația trebuie considerată o prioritate absolută. Potrivit datelor prezentate în Raport, accesibilitatea școlilor în țară a crescut recent, însă mulți copii, adolescenți și tineri cu dizabilități încă se confruntă cu probleme și bariere considerabile în accesarea educației, din varii moive:

    • clădirile școlilor nu au rampe de acces,
    • din motivul funcționării sistemului de cabinete – nu este asigurată urcarea la etaj,
    • spațiile auxiliare nu sunt adaptate,

Totodată conform datelor Biroului Național de Statistică din 2019 prezentate în Raportului privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea acestora cu ODD, ponderea elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități încadrați în instituții de învăţământ cu destinație generală este în creștere. Astfel, în anul de studii 2018/19 în instituțiile de învățământ din țară au fost înscriși 10269 elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, inclusiv 9560 elevi încadrați în instituțiile de învățământ general și 709 elevi – în școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.

O parte semnificativă a tinerilor nu au acces la studii post gimnaziale. Aproximativ 21% din tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, cu nivel de educație elementar (scăzut), părăsesc timpuriu sistemul educațional. Această pondere a rămas neschimbată comparativ cu anul 2010. În ultimii ani, ponderea bărbaților din această grupă este în ușoară scădere, iar ponderea femeilor este în ușoară creștere. Pentru a preveni acest fenomen, este important ca răspunsul de politici să fie unul adecvat și să se plieze pe nevoile specifice ale tinerilor bărbați și femei, inclusiv ai celor din zonele rurale și urbane.

În contextul ODD4, autoritățile naționale din Republica Moldova își asumă o viziune destul de ambițioasă. Aceasta vizează oferirea oportunităților tuturor oamenilor de a-și dezvolta, de la vârstă fragedă și pe tot parcursul vieții, cunoștințe, abilități și competențe necesare pentru a-și valorifica cât mai bine potențialul atât în viața personală, cât și în cea profesională, precum și pentru a se adapta cât mai ușor la imperativele timpului, în special la cele ce țin de dezvoltarea durabilă.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

Read more...

SDG3: Sănătate și bunăstare

Un impact esențiat în aspectele legate de dezvoltare durabilă îl are sănătatea – fenomen demonstrat inclusiv în perioada pandemiei COVID-19, care într-o perioadă scurtă de timp a răspândit suferință, destabilizare a economiei globale și deces a milioane de oameni. Țintele ODD 3 se referă atât la aspecte specifi ce legate de mortalitatea infantilă și maternă, precum și la problemele fundamentale, cum ar fi epidemii datorate bolilor transmisibile, prevenirea bolilor netransmisibile, accesul universal la serviciile de sănătate, promovarea sănătății mintale, a modului de viață sănătos, controlul asupra alcoolului și a drogurilor. Acestea sunt probleme cu care se confruntă fi ecare societate, indiferent de stadiul de dezvoltare, doar intensitatea problemelor poate varia.

Înainte de instituirea crizei pandemice, a fost atins un progres impunător privind îmbunătățirea sănătății oamenilor din întreaga lume. Au fost făcuți pași semnificativi în ceea privește sporirea speranței la viață și reducerea unor factori ”ucigași” asociați. Acum, progresele impresionante din ultimii ani – scăderea ratei mortalității infantile și materne, schimbarea valului HIV/SIDA și reducerea la jumătate a deceselor cauzate de malarie - sunt amenințate și ne confruntăm cu posibilele retrocedări alarmante, nu doar din cauza bolii în sine, ci și din motivul pauzelor în campaniile de vaccinare.

În Moldova, ODD3 de pe Agenda 2030 are scopul să reducă riscurile legate de sănătate prin oferirea accesului mai larg la serviciile de sănătate, inclusiv accesul la serviciile de bază de calitate și un acces mai larg la medicamente și vaccinuri sigure, efective, de calitate și accesibile. O populație sănătoasă este condiția necesară pentru un capital uman productiv și prin urmare, pentru dezvoltarea social-economică a țării. Moldova a înregistrat un progres semnificativ în ce privește reducerea ratei mortalității materne și în special, a ratei mortalității nou-născuților și copiilor sub vârsta de cinci ani în ultimul deceniu. Cu toate acestea, Moldova se confruntă în prezent cu provocări semnificative legate de incidența majorată a bolilor transmisibile și netransmisibile.

Un factor important în atingerea ODD3 la nivel globar mizează pe starea de sănătate a tinerilor. Alimentația necorespunzătoare, stilul de viață sedentar, fumatul, consumul de alcool și dependența de droguri – reprezintă cele mai grave cauze de compromitere a sănătății tinerilor atât îm Republica Moldova, cât și la nivel global. Chiar dacă statisticile naționale nu prezintă date dezagregate cu privire la consumul de alcool sau tutun, trebuie de remarcat că acest fenomen este foarte răspândit în rândul tinerilor.Conform studiului prezentat în Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, există un procent impunător de tineri care încep consumul de alcool până la vârsta de 15 ani, iar mai mult de jumătate dintre adolescenți cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 ani nu cunosc despre modalitățile de transmitere a virusului HIV, precum și despre modalitățile de protejare împotriva infectării cu acesta.

Cu toate acestea, Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030 prezintă o serie de măsuri întreprinse la nivel național privind imlpementarea ODD3. Inclusiv, acest Raport conține o descriere desfășurată a acțiunilor întreprinse la nivel de stat odată cu insituirea crizei în sănătatea publică cauzată de răspândirea virusului SARS-CoV-2.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

Read more...

SDG2: Zero foame

Conform datelor statistice prezentate de Organizația Națiunilor Unite, după decenii de declin constant, numărul persoanelor care suferă foame (măsurată de prevalența malnutriției) a început să crească ușor din 2015. Estimările curente arată că apropae 690 milioane de oameni suferă foame, adică 8,9% prin populația globului.

În viziunea Programului Global de alimentare (World Food Programme) al Națiunilor Unite, ar fi 5 etape pentru a atinge ODD2:

    1. Put the furthest behind first – extinderea schemelor de protecție socială pentru cei mai vulnerabili
    2. Pave the road from farm to market – asigurarea inovării și investițiilor în crearea lanțurilor de aprovizionare eficiente, în vederea dezvoltării piețelor durabile.
    3. Reduce food waste – crearea premizelor pentru reducerea pierderii alimentelor.
    4. Encourage a sustainable variety of crops – educarea comunității privind importanța nutrițională de a consuma o varietate largă de culturi
    5. Make nutrition a priority, starting with a child’s first 1000 days – asigurarea copiilor nou-născuți și a mamelor cu acces la produsele alimentare necesare.

Populația Republicii Moldova nu se confruntă cu foametea conform definiției sale tradiționale. Prin urmare, atât strategia pe termen lung „Moldova 2020”, precum și strategiile sectoriale nu fac referințe la eradicarea foametei. Cu toate acestea, ODD2 la nivel mondial este foarte complex, iar cele cinci ținte leagă foamea de mai multe aspecte cum ar fi siguranța alimentară, malnutriția, productivitatea în sectorul agricol, ocuparea forței de muncă în sectorul agricol, sistemele de producție alimentară durabilă, agricultura ecologică adaptată la schimbările climaterice, etc. Unele dintre aceste probleme sunt cu siguranță importante pentru Republica Moldova.

Conform datelor prezentate în cadrul Raportului alternativ al tinerilor cu privire la implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în Republica Moldova, sărăcia alimentară este o problemă care afectează copiii și tinerii din familiile social-vulnerabile cu venituri mici, aflate în extremă sărăcie. Necătând la programele de stat ce vin să susțină familiile vulnerabile, de multe ori ajutorul social ca prestație financiară nu își atinge obiectivul pe motiv că beneficiarii acestora le cheltuie irațional. Această situație evident că afectează copii și tinerii din familiile social-vulnerabile care sunt în imposibilitate de a se hrăni din lipsa resurselor financiare precum și a suportului prin programele de stat, cum ar fi inexistența cantinelor sociale.

Cu toate acestea, deși începând cu anul 2017 la nivel global existau 821 milioane de oameni subnitriți cronic, COVID-19 a expus și mai mult punctele slabe ale lanțurilor globale de aprovizionare cu alimente, necîtând la asistențele umanitare furnizate.

Surse:

Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030

Publicația: Republica Moldova. Statistici pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 

Read more...

Desfășurarea celui de-al VII-lea Congres Rus al Experților pentru Acreditare

Pe parcursul întregii zile de astăzi, 11 februarie 2021, a avut loc cel de-al VII-lea congres rus al experților în domeniul acreditării din întreaga lume – activitate organizată și desfășurată de Serviciul Federal pentru Acreditare Russaccreditation.

Evenimentul s-a desfășurat în regim de transmisiune live, și a întrunit experții din înteaga lume în jurul unei mese rotunde, cu scopul de formare a infrastructurii de încredere, menținere a competenței experților în domeniul acreditării, dar și cu scopul dezvoltării subiectelor ce țin de activitatea comunității experților în domeniu.

Congresul a întrunit zece speak-eri din întreaga lume, printre care și Directorul Centrului Național de Acreditare, dna Eugenia SPOIALĂ. Programul ședinței respective poate fi vizualizat aici.

Read more...

SDG1: Fără sărăcie

Primul Obiectiv de Dezvoltare Durabilă ține de ”Eradierea sărăciei în toate formele sale și în orice context”, atingerea căruia poate fi realizată prin prisma implementării programelor și măsurilor de protecție socială adecvate la nivel național. Agenda 2030 prevede că, aceasta reprezintă cea mai importantă provocare globală, dar și o cerință indispensabilă pentru o dezvoltare durabilă.

Chiar și înainte de pandemie exista riscul ca acest obiectiv să nu fie realizabil până în 2030. Pandemia a readus zeci de milioane de oameni în pragul sărăciei extreme, necătând la progresele semnificative care au fost înregistrate până acum. Conform datelor prezentate de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), progresele economice rapide din India și China au eradicat sărăcia din mii de familii, însă conform datelor din 2015, aproximativ 736 milioane de oameni rămân a trăi zilnic cu $1,9 pe zi.

Un studiu efectuat de Consiliul Național al Tineretului din Moldova, publicat în 2020 în Raportul privind situația tinerilor din Moldova și interacțiunea aestora cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, arată că rata sărăciei în Republica Moldova este în continuă scădere, însă ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie este destul de semnificativă, cei mai expuși fiind copiii, vârstnicii și adulții cu dezabilități. Veniturile joase și riscurile sporite de sărăcie sunt cauzate de oportunități economice limitate, care împiedică populația, în special grupurile vulnerabile, să-și atingă aspirațiile profesionale. În același timp, sărăcia, după cum este abordată în Agenda globală, nu se referă doar la sărăcia monetară, dar și la accesul la serviciile de bază, la drepturi și oportunități egale și incluziunea socială.

Conform datelor prezentate în Raportul de Evaluare națională voluntară a progresului privind implementarea Agendei 2030, în Republica Moldova, procentul populației cu un venit sub 5,50 USD pe zi (ajustat la paritatea puterii de cumpărare) a scăzut de la 29% în 2010 la 13,3% în 2018, în timp ce venitul real (ajustat la inflație) al celor mai sărace 20% din gospodării a crescut cu 38% între 2010 și 2018. În același raport, este menționat că ”Pentru realizarea angajamentelor din cadrul Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 cu privire la reducerea sărăciei și asigurarea unei bunăstări incluzive, autoritățile își propun o abordare mai comprehensivă. Aceasta se va baza, pe lângă oferirea prestațiilor sociale, pe împuternicirea și impulsionarea acumulării de venituri din surse durabile - activitatea salarială și cea economică. În acest sens, politicile publice vor încuraja oamenii, în special categoriile vulnerabile, să își realizeze aspirațiile profesionale atât în calitate de angajați, cât și în calitate de angajatori, ceea ce va duce la dezvoltarea unei economii robuste, incluzive și prospere”.

Read more...

Acreditarea în sprijinul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă

Anual, organizațiile internaționale pentru acreditare ILAC și IAF își consolidează forțele pentru a crea conținuturi dedicate Zilei Mondiale a Acreditării, care este sărbătorită anual la 9 iunie.

În acest an, ILAC și IAF și-au propus să demonstreze rolul acreditării în susținerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă – ODD (Sustainable Development Goals). Aceste Obiective au fost formulate în cadrul Conferinței Națiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă în 2012, cu scopul de a soluționa cele mai persistente provocări cu care se confruntă populația globului.

În cadrul ședinței Asambleei Generale a Națiunilor Unite din 25 septembrie 2015, au fost stabilite 17 Obiective, precum și un Plan de Acțiuni pentru oameni, planetă și prosperitate, care urma a fi implementat de toate țările și părțile interesate astfel, încât următorii 15 ani să fie inițiate acțiuni de importanță critică pentru umanitate și planetă. Pagina oficială a Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova conține un șir de informații utile privind naționalizarea ODD, precum și monitorizarea implementării acestora.

MOLDAC, în calitate de membru deplin al organizațiilor internaționale pentru acreditare ILAC și IAF, și-a propus inițierea unei campanii de familiarizare a părților interesate privind rolul acreditării în vederea susținerii acestei campanii globale. Săptămânal, urmează a fi distribuite pe paginile oficiale ale MOLDAC informații utile aferente celor 17 ODD-uri, în scopul informării în masă a necesității consolidării și implicării în vederea obținerii unui rezultat comun.

Read more...

În atenția Organismelor de Evaluare a Conformității și a părților interesate

Cea mai recentă versiune a politicii ILAC P10: 07/2020 privind trasabilitatea metrologică a rezultatelor măsurătorilor a fost publicată și este disponibilă la https://acreditare.md/documente/documente-aplicabile-ea-ilac-iaf.

Această ultimă revizuire reflectă versiunea ISO/IEC 17025:2017 și oferă o clarificare suplimentară a aplicabilității sale la alte activități de evaluare a conformității la care este implicată măsurarea. În plus, clauzele referitoare la trasabilitatea metrologică furnizate prin materiale de referință au fost, de asemenea, actualizate pentru a reflecta evoluțiile recente ale acreditării producătorilor de materiale de referință.

Data de implementare pentru această versiune este iulie 2021.

Vă informăm, că în rezultatul modificării documentelor EA/ILAC/IAF și acțiunilor întreprinse de MOLDAC privind înlăturarea îngrijorărilor depistate în rezultatul reevaluării EA au fost modificate documentele sistemului de management:

 Aceste documente sunt plasate pe pagina web  după cum urmează:

Stimați clienți vă informăm că a fost aprobat și plasat pe site, noua ediție a documentului:

Stimați clienți vă informăm că a fost aprobat și plasat pe site, noua ediție a documentului:

Vă informăm, că la nivelul Cooperării Europene pentru Acreditare (EA) sunt disponibile liste ale Schemelor de Evaluare a Conformității recunoscute la nivel regional, sau care sunt în proces de recunoaștere. Pentru utilitatea Dumneavoastră, găsiți mai jos următoarele documente:

  1.  Lista schemelor evaluate cu succes conform cerințelor documentului EA-1/22
  2. Lista schemelor în proces de evaluare conform EA-1/22
  3. Lista schemelor CE care nu sunt bazate pe Legislație

În atenția Organismelor de Evaluare a Conformității și părților interesate :

  1. Se prelungește regim special de activitate în cadrul IP Centrul Național de Acreditare din Republica Moldova MOLDAC începînd cu data 09.09-2021.
  2. Accesul tuturor persoanelor, inclusiv din OEC acreditate sau solicitanții acreditării, se restricționează pe perioada regimului special instituit.
  3. Ordin Cu privire la prelungirea măsurilor îndreptate spre prevenirea răspândirii infecției provocate de virusul COVID-19.

MOLDAC este la etapa de pregătire pentru extinderea la noua schemă de Acreditare ISO/IEC 17024 -  Acreditarea organismelor care efectuează certificarea persoanelor.

Stimați clienți, MOLDAC vă informează ca în conformitate cu cerințele versiunii noi a standardului de referință SM EN ISO/IEC 17011:2017 și a Regulilor de Acreditare cod RA, ciclul de acreditare pentru toate Organismele de Evaluare a Conformității, inclusiv Laboratoare de Verificări Metrologice - este de 4 ani. În acest context, vă comunicăm, că pentru toate Laboratoare de Veficări Metrologice care vor fi acreditate după data de 20.10.2018 - ciclul de acreditare va constitui 4 ani.

Read more...

Primul Laborator de Încercări din sectorul privat, acreditat în domeniul testării probelor de apă de suprafață și uzate

La 22 decembrie 2020, Centrul Național de Acreditare MOLDAC, în persoana dnei Eugenia Spoială, a luat Decizia de acordare a acreditării Laboratorului de Încercări ”Investigații de Mediu” - laborator din sectorul privat, domeniul de acreditare a căruia se referă la diferite tipuri de încercări în domeniul ape de suprafață și ape uzate.

Reiterăm faptul, că acesta este primul laborator din sectorul privat, acreditat pentru acest domeniu.

Read more...

Săptămâna autorităților!

Pe parcursul săptămânii curente, colaboratorii MOLDAC au organizat două ședințe cu reprezentanții autorităților, după cum urmează:
    1. La 1 decembrie 2020 - ședință cu reprezentantul MEI și reprezentanții OEC - implementarea Ordinului nr. 380 din 31.07.2018 cu privire la aprobarea Listei standardelor armonizate la Reglementarea tehnică cu privire la cerințele minime pentru comercializarea produselor pentru construcții, începând cu 01.01.2021.
    2. La 2 decembrie 2020 - ședință cu reprezentanții Agenției de Mediu - implementarea Directivelor Europene pe componenta ”Mediu”.
Principalele subiecte discutate în cadrul ședinței cu reprezentanții MEI au fost:
    • Acțiuni ce necesită a fi întreprinse odată cu finalizarea perioadei de tranziție,
    • Analiza nivelului de asigurare cu laboratoare de încercări sub prizma aplicarii standaredelor armonizate de către OC în domeniul materialelor de construcții.
Read more...

Ședința Asambleei Generale EA

La 25 noiembrie curent, în regim online, a avut loc cea de-a 46-a ședință a Asambleei Generale a Cooperării Europene pentru Acreditare (EA GA).

Asambleea Generală este structura de cel mai înalt nivel de decizie a EA, care gestionează managementul EA și cursul general al activităților în cadrul asociației. De asemenea, această structură ia decizii referitoare la Strategia EA și a poiliticilor generale, crează și dizolvă comitete în cadrul Organizației.

Ședințele Asambleei Generale au loc, de obicei, de două ori pe an, la sfârșitul sesiunilor de primăvară și toamnă a comitetelor de specialitate. În cadrul sesiunii curente, au fost discutate un șir de probleme de ordin general, dar și specific, referitor la activitatea EA la diferite nivele de organizare.

Dintre subiectele de importanță majoră au fost următoarele:

  • Impactul BREXIT al UK asupra EA: Urmare a deciziei luate de Regatul Unit al Marii Britanii și a Irlandei de Nord privind ieșirea din Comunitatea Europeană, au fost puse în discuție problemele aferente, precum și modul în care acest lucru se va răsfrânge asupra EA. Una dintre acțiunile deja întreprinse la nivel EA a fost modificarea Articolelor de Asiciere astfel, încât Organismul de Acreditare din UK (UKAS) să poată corespunde criiteriilor stabilite pentru membri. Directorul General al UKAS, dl Matt GANTLEY, a accentuat faptul că la nivelul UK oricum vor fi respectate prevederile Regulamentului (CE) 765/2008 de stabilire a cerințelor de acreditare. Mai mult ca atât, legislația UK rămâne a fi armonizată cu Directivele și legislația Europeană, motiv pentru care păstrarea parteneriatului dintre EA și UKAS este important pentru ambele părți. Asupra acestui subiect urmează a fi organizată o ședință extraordinară a Executivului EA, în ianuarie 2021, în cadrul căreia vor fi puse în discuție toate măsurile care trebuie întreprinse în acest sens.
  • Strategia de dezvoltare EA 2025: A fost pus în discuție Planul de Implementare a Strategiei EA 2025, gradul de realizare a acestuia, precum și subiectele care necesită o atenție sporită din partea membrilor EA. O atenție sporită în acest sens a fost acordată Sondajului anual solicitat din partea Comisiei Europene privind funcționalitatea Acreditării la nivel European, efectuat de EA, precum și relevanța acestuia la zi. A fost luată decizia de a contracta o altă insituție care să alcătuiască un model de sondaj relevant, să colecteze datele rezultate și să pregătească un raport conform cerințelor Comisiei Europene. Un astfel de sondaj a fost propus să deruleze în 2022.
  • Implementarea Protocolului CETA: Secretarul General al EA, dl Andreas STEINHORST, a prezentat un raport verbal privind nivelul de implementare a Protocului CETA privind acceptarea reciprocă a rezultatelor Evaluării Conformității. Acordul de Cooperare Bilaterală între EA și Consiliul de Standardizare din Canada a fost re-semnat în iunie 2019, și are drept scop primordial facilitarea implementării Acordului de Comerț și Econimie Comprehensivă dintre Canada și Uniunea Europeană (CETA).
  • Programul de activitate EA 2021: Au fost propuse spre revizuire câteva documente EA. O atenție sporită a fost dedicată documentului EA-2/02 Procedura privind evaluările paritare, care urmare a crizei pandemice provocate de invecția virală SARS-CoV-2, urmează a fi ajustată la necesitățile globale, și anume identificarea posibilităților de efectuare a evaluărilor paritare la distanță. În cadrul discuțiilor asupra acestui subiect, mai mulți membri au sugerat să fie luată în considerație posiblitatea unui sistem mix de evaluare – la fața locului și la distanță.

A doua parte a Asambleei Generale a avut loc la 26 noiembrie, în cadrul căreia au fost prezentate spre vot Rezoluțiile Asambleei Generale, precum și votarea noilor aleși la funcția de Președinte ai Comitetelor și Consiliilor de Specialitate. Urmare a votării membrilor deplini, au fost alese următoarele persoane:

  • Maureen LOGGHE (BELAC, Belgia) – Președinte EA
  • Cecilie LAAKE (NA, Norvegia) – Vice-președinte EA
  • Maria PAPATZIKOU (ESYD, Grecia) – Președinte EA MAC (Consiliul Acordului Multilateral)
  • Gabriel ZERNER (DAkkS, Germania) – Președinte EA HHC (Comitetul pentru Armonizare Orizontală)
  • Laurent VINSON (COFRAC, Franța) – Președinte EA LC (Comitetul Laboratoare)
  • Kevin BELSON (UKAS, Marea Britanie) – Președinte EA CC (Comitetul Certificare)
  • Orbai EVRENSEVDI (TURKAK, Turcia) – Președinte EA IC (Comitetul Inspecții)
  • Lucyna OLBORSKA (PCA, Polonia) – Președinte EA CPC (Comitetul Comunicare și Publicare)
Read more...